Rezultatele in sectoarele de energie si utilitati au fost unele slabe in primul semestru, pe fondul volumelor si a tarifelor mai mici fata de anul trecut. Au fost totusi doua exceptii: Electrica, care a surprins cu performante in crestere datorita reducerii cheltuielilor si a reversarii de provizioane si Conpet, care a beneficiat de reducerea cheltuielilor si de cresterea veniturilor de transport pe subsistemul de import. La jumatatea anului, profiturile nete ale emitentilor analizati au o incadrare de peste 50% in bugetele pe anul curent.
Romgaz (SNG) a obtinut in primul semestru al anului curent un profit net de 615,3 mil lei, producatorul de gaze naturale inregistrand castiguri mai mici in ambele semestre ale anului curent fata de aceeasi perioada a anului trecut. Fata de buget, Romgaz are o realizare de 61,4% pe partea de profit si de 49% pe partea de afaceri. Afacerile emitentului au fost mai mici cu 17,2% in S1 2016/2015, fiind afectate preponderent de performantele din T2 2016. Activitatea a fost afectata de conditiile meteorologice, de reducerea drastica a cererii de gaze, de competitia ridicata din partea importurilor de gaze si de scaderea cererii de gaze pentru constituirea stocurilor minime de gaze aferente iernii 2016-2017, ca urmare a cadrului de reglementare imprecis.
Tariful pentru consumatorii casnici a fost inghetat la 60 lei/MWh pana la 31 martie 2017, desi in calendarul de liberalizare era stipulata cresterea acestuia la 66 lei/MWh la 1 iulie 2016. Mentinerea tarifului a fost decisa ca urmare a preturilor mici de import. In cazul cresterii tarifelor la gaze, ar fi existat riscul reducerii competitivitatii pe plan intern. Pe partea consumului, trendul a ramas puternic negativ ca urmare a scaderii activitatii in sectorul non-casnic si a cresterii eficientei energetice atat in cazul consumatorilor casnici, cat si celor non-casnici. Cererea producatorilor de energie electrica a fost de asemenea mai mica datorita intrarii in piata a unor capacitati de productie din surse regenerabile. Referitor la Electrocentrale Bucuresti, a fost anuntata la 1 mai 2016 intreruperea relatiilor comerciale si apoi, la 1 august, reluarea livrarilor de gaze catre aceasta, prin incheierea a doua contracte noi, pe piata reglementata si pe piata libera, in valoare de 935,6 mil lei, dar cu plata in avans.
In S1 2016, creantele Electrocentrale erau in valoare de 316 mil lei, fiind stabilita o conventie de esalonare de plata pentru suma de 110,4 mil lei pe o perioada de trei ani incepand din august 2016 si o tranzactie in valoare de 187,3 mil lei prin care se stinge litigiul dintre societate si Elcen, urmand ca la finalizarea procedurilor juridice sa se incheie o conventie de esalonare pe trei ani. Pentru restul sumei restante de 18,3 mil lei, cele doua societati se afla inca in negocieri.
Productia de electricitate a crescut in primul semestru cu 31% ca urmare a disponibilitatii mai mici a energiei hidro, veniturile de pe acest segment ridicandu-se la 123 mil lei, aproape duble fata de S1 2015. Romgaz are in plan realizarea unor investitii consistente din fonduri proprii si din fonduri din programul PNI, in scopul cresterii randamentului Centralei la minim 55%, incadrarii in cerintele de mediu si maririi sigurantei de exploatare. Astfel, Romgaz va incheia cat de repede posibil un contract de lucrari, in varianta propusa de conducerea executiva, respectiv constructia unei centrale noi.
In ansamblu, investitiile Romgaz au fost in valoare de 228 mil lei in S1 2016, fiind la jumatate fata de primul semestru al anului trecut si la 22% fata de cifra bugetata pe tot anul 2016. Explicatia data de emitent pentru dinamica slaba a investiilor consta in inexistenta activitatii de explorare de suprafata in contul anului 2016 avand in vedere indeplinirea obligatiilor fata de ANRM la finalul anului trecut, inregistrarea unor economii fata de bugetele alocate in activitatile de reactivari si reparatii la sonde si cadrul legislativ neclar privind legalitatea executiei de catre administratorii drumurilor a unor lucrari care asigura accesul catre locatiile sondelor. Investitiile contribuie la descoperirea de noi rezerve si la imbunatatirea gradului de recuperare actual prin modernizarea facilitatilor existente.
In ultimele situatii financiare, Romgaz a anuntat ca explorarea intensiva a zonei de mare adancime onshore a dus la realizarea celei mai mari descoperiri de hidrocarburi din ultimii 30 ani, de circa 25-27 mlc mc. Conform ultimei situatii la 31 decembrie 2015, Romgaz avea rezerve dovedite de 60,9 bcm, rezerve probabile de 10,6 bcm si rezerve posibile 12,8 bcm. Rata de inlocuire a rezervelor a fost de 82%, in scadere cu 8% fata de anul 2014, dar in crestere cu 12% fata de anul 2013. In ciuda unui randament al dividendului de 10,7%, titlurile Romgaz s-au depreciat cu 3,7% in anul curent, dupa o alta depreciere de 14,2% in anul 2015, incluzand dividendele distribuite. Investitorii au penalizat titlurile ca urmare a contextului de piata puternic defavorabil si a problemelor avute cu Electrocentrale Bucuresti.
In prima jumatate a anului, Petrom (SNP) a obtinut un profit net atribuibil actionarilor de 408,3 milioane lei, in scadere cu 60,8% fata de S1 2015. Rezultatele din anul curent sunt totusi unele acceptabile, in conditiile revenirii pe profit, dupa marcarea unei pierderi de 196,2 milioane lei anul trecut. Pretul titeiului Ural a fost in crestere in T2 fata de T1, dar in ansamblu, pe tot S1 2016, a ramas la un nivel mult mai mic fata de S1 2015, fiind in medie de 38,14 USD/bbl, cu 33% mai mic fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Emitentul a surprins in primul trimestru cu un profit net de 290,5 milioane lei, urmand ca apoi sa raporteze un castig net mai mic in T2, de 117,7 milioane lei, ca urmare in principal a mentinerii pretului scazut la petrol, a scaderii marjelor pe rafinare si a opririi Petrobrazi pentru aproape o luna. Pe tot semestrul 1, EBIT Petrom a fost de 560,7 milioane lei, sustinut de scaderea costurilor de explorare si de evolutia favorabila a provizioanelor pentru creante neincasate din activitatea de gaze.
Pe segmentul Upstream, EBIT a fost de 71 mil lei in S1 2016, mai mic cu 90% fata de S1 2015. Productia de titei si gaze din Romania a fost mai mica cu 3% in S1 2016 fata de S1 2015 datorita declinului natural si impactului conditiilor meteorologice. Costurile de productie la nivelul grupului au fost cu 11% mai mici in baza reducerii costurilor cu personalul, materialele si a evolutiei pozitive a ratei de schimb valutar. Asa cum era de asteptat, in urma scaderii pretului petrolului investitiile realizate in Upstream s-au injumatatit in anul curent.
Pe segmentul Downstream, EBIT a fost de 634 mil lei in S1 2016, mai mic cu 17% fata de S1 2015, insa EBIT CCA excluzand elementele speciale a crescut usor ca urmare a hotararilor judecatoresti definitive de a reduce amenzile aplicate de Consiliul Concurentei in 2011. Pe partea de Downstream Oil, rezultatele au fost afectate de marjele de rafinare mai mici, de revizia planificata a rafinariei in T2 si intr-o mai mica masura au fost influentate pozitiv de cererea in crestere a vanzarilor de retail.
Pe partea de Downstream Gas, EBIT excluzand elementele speciale a fost de 16 mil lei in S1 2016, fata de o pierdere de 81 mil lei in S1 2015. Daca anul trecut, rezultatele au fost afectate de unele provizioane inregistrate pentru creante restante in activitatea de gaze, in anul curent, acestea au fost sustinute de o reversare a provizioanelor. Altfel, consumul de gaze a scazut cu 8% la nivel national dupa estimarile emitentului. Desi centrala Brazi a consumat o cantitate mai mare de gaze naturale, vanzarile de gaze ale OMV Petrom au scazut cu 9% comparativ cu 1-6/15, afectate de scaderea cererii si de volumele mai mici disponibile in depozitele subterane la inceputul anului 2016 (in concordanta cu obiectivul companiei de a minimiza cheltuielile cu inmagazinarea), conform raportului semestrial Petrom.
Pentru tot anul 2016, emitentul ia in calcul un pret petrolului Brent de circa 40 USD/bbl, mentinerea trendului de scadere a marjelor de rafinare in H2 2016, dar si a cererii avand in vedere preturile mici la petrol, un nivel al competitiei mai mare, mentinerea trendului de scadere al cererii la gaze, o cerere stabila in energie si o scadere a productiei de 4% ca urmare a investitiilor mai mici. Titlurile Petrom s-au corectat cu 10,5% in anul curent pana la data publicarii acestui raport, acesta fiind al treilea an consecutiv de scadere dupa deprecieri de 26,2% in anul 2015 si de 6,6% in anul 2014, inclusiv dividendele aprobate. Presiunea la vanzare s-a instalat odata cu inrautatirea contextului de piata atat pe petrol, cat si pe gaze. Avand in vedere pierderea rezultata in anul 2015, emitentul nu a distribuit dividende in anul curent.
Transgaz (TGN) a obtinut un profit net de 281,8 mil lei in prima jumatate a anului curent, in scadere cu 12,4% fata de perioada similara a anului trecut ca urmare a scaderii veniturilor din activitatea de transport intern cu 4,5%, a cresterii costurilor cu consumul propriu tehnologic cu 88,5% si a cheltuielilor cu provizioane in valoare de 16,5 milioane lei. Fata de profitul bugetat pe S1 2016, rezultatul net realizat se arata insa unul bun, fiind mai mare cu 47%. Veniturile au fost influentate pozitiv cu o valoare de 93 mil lei pe fondul cresterii celor din rezervarea de capacitate datorita cresterii ponderii componentei fixe in total venituri la 60% si a facturarii contravalorii depasirilor de capacitate rezervata aferanta S1 2016.
De asemenea, au fost influentate negativ cu o valoare de 122,9 mil lei din cauza scaderii ponderii componentei variabile in total venituri la 40% si a scaderii cantitatii de gaze facturate cu 9%. Incepand cu anul 2015, modul de alocare a venitului total este de 60% pentru componenta fixa si 40% pentru componenta volumetrica, ceea ce duce la diminuarea veniturilor din transport in trimestrele de iarna pe seama scaderii volumelor transportate si la cresterea veniturilor din transport in trimestrele de vara pe seama cresterii veniturilor din rezervarea de capacitate.
Principalii beneficiari ai serviciului de transport intern in S1 2016 au fost ENGIE Romania (30%), E.ON Energie (25%), OMV Petrom Gas (12%), Electrocentrale Bucuresti (9%), Romgaz (7%) si Azomures (5%). In ceea ce priveste veniturile din transportul international, acestea au fost usor in crestere pe fondul variatiilor cursurilor valutare a monedelor de derulare a contractelor. Desi pretul mediu de achizitie a fost mai mic, cheltuielile cu consumul propriu tehnologic au crescut in baza cresterii cantitatilor de gaze naturale cu 12,2% in S1 2016 fata de program. In schimb, transportatorul national de gaze naturale a facut economii la cheltuielile de intretinere si transport, la impozite si taxe si la redevente.
Investitiile transportatorului national de gaze au fost de doar 37,8 mil lei, reprezentand un grad de realizare fata de program de 5,2%, emitentul fiind axat pe acumularea de cash in vederea proiectelor de investitii ce urmeaza sa fie implementate in anii urmatori. Unul din planuri priveste dezvoltarea pe teritoriul Romaniei pana in anul 2020 a sistemului national de transport pe coridorul Bulgaria-RomaniaUngaria-Austria (BRUA), a carui valoare este estimata la 547,4 mil euro.
Desi rezultate Transgaz au fost in scadere, titlurile Transgaz au consemnat in anul curent o apreciere de 15%, cu tot cu dividendele aprobate. Credem ca emitentul a fost apreciat pentru randamentul dividendului de circa 9-10% si pentru perspectivele de dezvoltare ale activitatii in urmatorii ani.
Electrica (EL) a raportat rezultate surprinzator de bune avand in vedere scaderea tarifelor de distributie cu pana la 14% in anul curent fata de cele de anul trecut. Emitentul a raportat un profit net atribuibil actionarilor de 269,4 mil lei, in S1 2016, in crestere cu 28% fata de S1 2015, fiind sustinut in principal de evolutii foarte bune in activitatea de furnizare, de reintrarea pe trend ascendent in activitatea de distributie in T2 2016 si de reversarea unor provizioane in valoare de 48,2 mil lei in T2 2016.
Cheltuielile de investitii ale Electrica sunt in continuare la un nivel foarte mic, acestea fiind de 196 mil lei, in crestere cu doar 6% fata de S1 2015. Pe segmentul de furnizare, rezultatele au ramas unele pozitive, ca urmare a politicilor comerciale favorabile. Profitul net a crescut cu 36,5% in T2 2016/2015 si cu 28% S1 2016/2015, fiind sustinut de cresterea cantitatii furnizate cu 9% si a cresterii cu 16% a valorii Certificatelor Verzi incluse in factura catre consumatorul final.
Pe segmentul de distributie, este o diferenta foarte mare intre profiturile obtinute de la un trimestru la altul, in conditiile in care profitul a scazut cu aproape 50% in T1 si a crescut cu 16,3% in T2. Emitentul a avut venituri din distributie mai mici cu 0,4% in T2 2016/2015 si cu 5,1% in S1 2016/2015, scaderea tarifelor fiind compensata partial de cresterea volumelor. In ciuda scaderii veniturilor, emitentul a avut totusi performante mai bune in T2 ca urmare a scaderii cheltuielilor, in special costurile cu serviciile de distributie in interiorul Grupului, respectiv cele care se elimina la consolidare.
Pe fondul rezultatelor in crestere, titlurile Electrica au inregistrat o crestere de 18,4% in anul curent, dupa o alta de 13,6% in 2015, incluzand dividendele distribuite. In anul curent, dividendul brut aprobat a fost de 0,86 lei/actiune, oferind un randament de 6,5% la data cum-dividend.
Profitul Transelectrica (TEL) a scazut cu 32,6% in S1 2016/2015, acesta fiind de 210,4 mil lei. Rezultatele au fost afectate de evolutiile pe ambele trimestre de raportare, pe fondul reducerii in special a tarifelor de transport cu 6,8%. In trimestrul al doilea, contextul de piata s-a inrautatit, in conditiile in care consumul net de energie a scazut cu 0,5%, productia de energie s-a redus cu 4,7% si exporturile nete s-au injumatatit.
Pe partea de cheltuieli, au fost realizate economii la cheltuielile cu consumul tehnologic, la reparatii si mentenanta, insa au fost inregistrate provizioane in valoare de 12 mil lei in S1 2016, fata de reversare de provizioane de 5 mil lei in S1 2015, pentru neincasarea unor scrisori de garantie. Pe masura ce se vor realiza incasarile respective se vor face reversari de provizioane. Investitiile emitentului au fost de doar 80 mil lei in prima parte a anului curent, desi in program valoarea acestora este de 358 mil lei. De curand au reusit sa obtina unele aprobari de exproprieri, ceea ce le-ar putea spori sansele de crestere a investitiilor in S2 2016.
In principiu Transelectrica are multe proiecte demarate in prezent, cea mai mare partea a investiilor urmand sa fie implementata in perioada 2017-2019. Incepand cu 1 iulie anul curent, tariful mediu de transport va scadea cu inca 10,8% si cel pentru serviciul de sistem tehnologic va fi redus de asemenea cu 7,9%. In schimb, tariful de sistem functional va creste cu 11,1% de la aceeasi data. Scaderea tarifului de transport reflecta in principal corectiile negative aplicate de reglementator pentru diferenele intre valorile prognozate si valorile efective in anii precedenti. Titlurile Transelectrica par sa evolueze in ton cu randamentul dividendului. Incluzand dividendele, aprecierea titlurilor in anul curent este de 9,3%, dupa un randament de 9,2% in anul anterior. In ultimii doi ani, randamentele dividendelor au fost de cate 9%/an.
Transportatorul de titei Conpet (COTE) a realizat un profit net de 37 mil lei in primul semestru al anului, cu 5,6% mai mare comparativ cu cel obtinut in S1 2015. Evolutia pozitiva apare in principal datorita reducerii cheltuielilor legate de amortizare, prestatii externe si materii prime, dar si in urma cresterii activitatii de transport titei din import. Astfel, cheltuielile operationale au scazut cu 3,3% in S1 2016 comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, in timp ce veniturile operationale au fost cu 0,5% mai mici, cresterea veniturilor din import nereusind sa compenseze scaderea activitatii de transport intern.
Conpet a transportat in prima parte a anului 3,5 milioane tone de titei, cu 1,2% mai mult fata de cantitatea din S1 2015. Pe subsistemul de tara, cantitatea transportata a fost cu 6,3% mai mica, atingand 1,86 milioane tone, fapt ce a condus la o scadere a veniturilor pe acest segment cu 4,8%, pana la suma de 149,3 milioane lei. Scaderea cantitatii transportate pe subsistemul de tara apare pe fondul reducerii productiei de petrol a OMV Petrom. In schimb, veniturile din transport import au atins 37,3 mil lei, cu 22,3% mai mari fata de S1 2015, dupa ce cantitatea transportata pe subsistemul de import a crescut cu 11,6%. Dinamica cantitatilor pe subsistemul import a fost sustinuta si de faptul ca in primul semestru Conpet a transportat spre rafinaria Petrotel – Lukoil 0,82 mil tone, peste volumul rafinat de catre Petrotel de 0,7 milioane, pe fondul unei deversari de aproximativ 180 mii tone.
Pe data de 9 februarie 2016, au intrat in vigoare noile tarife de transport pentru subsistemele de tara si import. Tariful pentrutransportul titeiului intern a cresut cu 1,4%, pana la valoarea de 79,75 lei/tona. Tarifele pentru import au fost stabilite in functie de rafinarii si de cantitatile transportate. Astfel, tariful pentru Petromidia, pentru cantitati mai mici de 100 de mii de tone, este de 8 lei/tona, iar pentru cantitatati mai mari de 100 de tone este de 7,33 lei/tona. Pentru rafinariile din bazinul Ploiesti, tariful este de 38 lei/tona pentru cantitati mai mici de 100 de mii de tone, si de 16 lei/ tona pentru cantitati mai mari.
Titlurile Conpet au inregistrat variatii ample pe parcursul lui 2016, pe fondul a doua evenimente corporative. In data de 25 martie 2016, consiliul de administratie al companiei a propus acordarea unui dividend special in valoare de 8,3528 lei/actiune din suma existenta in contul de Rezultat reportat, pe langa dividendul distribuit din profitul net, in valoare de 7,2999 lei/actiune. Investitorii au reactionat pozitiv la stire, iar actiunile au crescut pana la maximul de 90 de lei/actiune. Dividendul special a fost insa respins de stat, actionarul majoritar al Conpet, in AGA din 28 aprilie. A doua stire care a influentat evolutia titlurilor Conpet a fost propunerea din data de 14 aprilie a majorarii de capital social prin aport in natura din partea statului si aport in numerar din partea actionarilor. Propunerea a avut loc in contextul in care statul roman aduce un aport in natura sub forma de terenuri pentru care a obtinut drept de proprietate evaluate la 54,1 mil lei. Propunerea de majorare nu a fost aprobata in AGA din 20 mai deoarece nu a fost indeplinit cvorumul necesar. Compania a mai convocat AGA de doua ori pentru aprobarea majorarii, insa aceasta nu a trecut de votul actionarilor. Valoarea terenurilor aduse de stat a fost stabilita prin evaluarea acestora la data in care Conpet a obtinut drepturile de proprietate (perioada 2001-2005), actualizate cu indicele de inflatie. In situatiile financiare insa, compania a inregistrat terenurile la valoarea contabila, respectiv 11,86 mil lei. Terenurile inregistrate de companie in active au generat in contul de rezerve suma de 21,7 mil lei (alte rezerve + rezerve din reevaluare). Daca majorarea de capital trecea de votul din AGA, diferenta dintre suma de 54,1 mil lei, reprezentand aportul in natura si cea din contul de rezerve (21,7 mil lei) ar fi generat companiei o pierdere contabila de 32,5 mil lei. In prezent, titlurile se tranzactioneaza cu 0,1% sub pretul de inchidere din 2015, incluzand si dividendul brut de 0,7299 lei/ actiune distribuit actionarilor, care le-a adus acestora un randament de 9,86% la data-cum dividend.
Nuclearelectrica (SNN) a marcat o pierdere de 37,8 mil lei in primul semestru al anului curent, dupa ce unitatea 1 Cernavoda a fost oprita pe o durata de 51 zile fata de durata normala a opririlor planificate, de aproximativ 30 de zile. Acesta este un demers standard, o singura data pe toata durata initiala de viata de 30 ani a unei unitati nucleare. Emitentul a marcat o pierdere in exploatare de 102,7 mil lei in T2 2016, trangand in jos tot rezultatul operational pe S1 2016 la o pierdere de 26,7 mil lei.
Rezultatele acestea nu sunt o supriza pentru emitent, avand in vedere ca rezultatul operational bugetat pentru primul semestru a fost de 22,8 mil lei. In prima parte a anului, Nuclearelectrica a vandut mai mult pe piata spot decat prognozele, cantitatile vandute efectiv pe PZU fiind mai mari cu 80%. In schimb, pe piata PCCB, vanzarile efective au fost mai mici cu 20,8% fata de asteptarile pe primul semestru al anului curent. Pretul pe piata PZU a fost mai mic, respectiv de 122-124 lei/MWh, fata de pretul pe PCCB, de 159-163 lei/MWh. Nici rezultatele din activitatea financiara nu au putut ajuta emitentul in prima parte a anului, avand in vedere adancirea pierderii la 13,5 mil lei, fata de una de 4,7 mil lei in S1 2015. In acest caz, pierderea a fost mult mai mare fata de asteptarile emitentului, datorita dublarii costurilor financiare fata de estimari.
Evolutia titlurilor Nuclearelectrica continua sa fie negativa si in anul curent, titlurile consemand o depreciere de 15,3%, inclusiv dividendul distribuit. Notam ca la data cum-dividend, randamentul dividendului a fost de 6,2%. Inca de la listare, titlurile producatorului de energie electrica se afla pe un trend descendent, acesta fiind al treilea an de scadere. Performantele au fost trase in jos atat de inrautatirea conditiilor de piata, cat si de amanarea proiectelor de investitii in reactoarele 3 si 4.
Departamentul de analiza Intercapital Invest