În cadrul evenimentului Perspective macroeconomice online organizat pe 3 noiembrie, membrii Investors Club au discutat cu Mihai Purcărea, administrator de investiţii, contextul economic actual, marcat de inflație și creștere economică mare, și factorii care ar putea marca evoluția piețelor de acțiuni în perioada următoare.
În Europa avem cea mai mare inflație din ultimii 10 ani, ceva ce generația curentă de investitori nu a experimentat.
Contextul economic, similar celui de după al doilea război mondial, cu creșteri economice mari și inflație
Ne aflăm într-un context de revenire foarte puternică după pandemie. În România, am avut o revenire economică foarte bună, depășită doar de Estonia și Lituania. România are o performanță foarte bună, cu o creștere economică estimată de 7%, o revenire foarte bună, care probabil va continua și anul viitor.
Deficitul bugetar mare al României nu vine din pandemie, vine din istoric: în 2019, anul prepandemic, aveam un deficit de 4%. România a făcut extrem de puțin în context pandemic, . măsurile directe și indirecte fiind în jur de 2-3% din PIB. Anul acesta vor încheia cu un deficit în jur de 7%, poate puțin sub.
Inflația ajută guvernanții, e un lucru dorit de toate țările. Datoria totală a României raportată la PIB e mică, în jur de 50%, și, deși avem deficite mari, nu vom vedea o creștere a datoriei, deoarece, în 2 ani, vom avea o creștere de circa 20% a PIBului, datorită cumulării creșterii economice și a inflației.
Putem compara această perioadă cu perioada celui de al doilea război mondial, când toată lumea a acumulat datorii. Acum am avut două războaie, criza cauzată de coronavirus și criza economică de acum 10 ani. După război, datoria totală, deși a crescut în valoare nominală, procentual a scăzut de la 120% pana la 30%, datorită unei creșteri economice real bune și unei inflații mari.
În zona euro, ne putem aștepta să fie tolerată o inflație mare 3-4-5 ani și datoria acumulată în acești să fie estompată prin creștere economică și inflație mare.
În Europa avem cea mai mare inflație din ultimii 10 ani, de 4.1%, ceva ce generația curentă de investitori nu a experimentat. În Europa de Vest și America, generația curentă de investitori nu era născută când această inflație era prevalentă.
În România, inflația se va duce mai sus, anul acesta ne putem îndrepta spre 8-9% și spre 5% anul viitor, dacă nu avem o recesiune. Creșterile destul de mari în prețul energiei se vor vedea anul viitor și vor fi împinse către populație o parte din creșteri.
Nu vom mai vedea dobânzi real pozitive curând, avem un surplus în depozite care nu își găsesc contrapante în creditare. Avem o reacție neașteptată a deponenților, care nu fac nimic cu banii. 60% din banii din bănci sunt în contul curent, pentru că lumea consideră că dobânda e atât de mică încât nu merită să mai faci depozite.
Dobânzile în România sunt real negative din 2017, iar în următorii cinci ani, poate doar ocazional vom avea dobândă real pozitivă.
Trei scenarii posibile de evoluție a inflației pe termen lung:
· cel mai plauzibil: tipărirea de bani care vor duce la o inflație mare, de circa 5%.
· scenariul japonez: stagnare economica și stagflație, nu este foarte plauzibil pentru că ar afecta companiile.
· scenariu cu echilibru: creștere economică bună și inflație moderată, nu este nici el foarte plauzibil. Mai degrabă vom trăi în dezechilibru, cu inflație mai mare și intervenții ale băncilor centrale.
În România, marea majoritate a banilor sunt în depozite, un fenomen des întâlnit în Europa de Est.
Piețele de acțiuni: piața din România are un potențial bun de creștere și este un pariu mai puțin riscant decât piețele mature
Piața din România nu este o piață scumpă, cu un PER mediu în jur de 11 și P/B de 1.2. Piața de capital românească arată bine de ceva timp, e destul de sigură.
Când sunt corecții în piață, lumea începe să se uite la fundamente. Înainte de criză, lumea începe să investească doar pe previziuni. Când ne lovim de o potențială criză, contează fundamentele, profitabilitatea și valoarea ce se pot extrage din criză.
Piața din România are un potențial bun de creștere și este un pariu mai puțin riscant decât piețele mature: pe lângă faptul că suntem la evaluări decente, avem și perspectiva de upgradare la statutul de piață emergenta, care ar aduce cu sine o creștere e evaluărilor.
România e o piață de value. Piața americană e o piață de growth, datorită companiilor tehnologice, cu evaluări mai mari și volatilitate mai mare.
Pe piață americană, conform modelului de regresie Hussman, cu o corelație buna, la evaluarile curente, randamentul așteptat este de minus 6. JPM Asset Management se așteaptă la un randament de 4% pe piața americană.
Evaluările sunt la un nivel atât de sus, încât vom avea la un moment dat niște corecții care vor face ca randamentul să fie mult mai mic decât cel cu care ne-am obișnuit în prezent. Pe de o parte, inflația ne forțează să ne ducem spre investiții reale, nu depozite, pe de altă parte, avem o evaluare atât de ridicată pe piețele dezvoltate.
Pe piața locală evaluările sunt mai mici și dacă va fi o scădere, va fi de amplitudine mai redusă, deoarece upgradarea la statutul de piață emergenta va mai crește evaluarea cu 2-3%, plus factorii structurali, precum lichiditatea scăzută și fondurile de pensii ne fac să fim mai optimiști decât în cazul piețelor dezvoltate
Un factor potențial de trezire la realitate ar putea fi creșterea dobânzilor: creșterea de la un nivel mic are un impact mare
Mare parte din evaluările ridicate sunt cauzate de banii ieftini. La rate de discount mici, este clar că atunci când crește rata, va avea un impact destul de mare.
De exemplu, pe o compania analizată, o creștere a ratei de 1% poate duce la o pierdere de 12%. Creșterea de la un nivel mic are un impact mare.
Cu un FED mai agresiv, multe cotații se vor ajusta. Într-un scenariu optimist, dacă FED crește rata dobânzii și crește și profitabilitatea companiilor, cotația rămâne constantă și scade evaluarea. Momentul în care se va întâmpla asta va fi unul neașteptat și după vom spune toți: era evident. Momentul Lehman Brothers nu a fost evident. Criza din Grecia din 2010 nu a fpst evidentă. Adevărul e că e evident după, dar toți vedem riscurile și trăim cu speranța până atunci.
În investiții nu iți permiți să stai pe bară până ai dreptate, ești obligat să mergi cu turma.
Pentru balansarea portofoliilor, contează mult corelația strategica a activelor — când pierd pe o parte, să balansez pe altă parte.
Pentru un portofoliu rezistent, e nevoie de o corelație cât mai mică. În România, corelația tinde să crească foarte mult când e o criza. La o criză mai puternică, crește corelația cu titlurile de stat și acestea nu te ajuta prea mult.
Mărfurile sunt un hedge bun pentru inflație, pentru că au transmisia directă în preț.
Pentru evenimente extreme, aurul a jucat mereu acest rol.
Bitcoin, dacă îl considerăm ca înlocuitor pentru aur, atunci poate fi o variantă. Piața de crypto seamănă cu piața de tehnologie din America din 1999-2001. Povestea atunci era că internetul va schimba lumea. Povestea acum e că crypto va schimba lumea. În 1999, marea majoritate a investițiilor au dat faliment și cea mai buna investiție, Amazon, a pierdut 96% din valoare.
În România, avantajul pe partea de ETF e zero. În piețele emergente, care nu sunt atât de mari și nu sunt atât de mulți jucători, are sens să investești mai degrabă prin fond normal decât prin ETF. Pe piețele dezvoltate, e mai bine să investești în ETFuri. În piețele emergente și de frontiera, șansele sunt în favoarea fondurilor active.
Cele mai mari riscuri pentru BVB ar fi cele externe, creșterile de dobândă, FED sau ECB sa dea semnale mai hawkish. Pe plan intern, suntem obișnuiți cu evenimentele de pe scena politică. Pe partea de cursului de schimb, nu vom avea surprize neplăcute, deprecierea a fost lină și constanta. Nici în ceea ce privește deficitul nu vom avea probleme câțiva ani, datoria raportată la PIB e în cote bune comparativ cu restul Europei.
Criteriile ESG (environmental, social, governance) vor fi un factor de corecție și vor conta din ce în ce mai mult. Investitorii instituționali deja încorporează asta și schimbările care vin din zona legislativă vor aduce schimbări benefice.