economia romaneasca in lockdown [perspective]

25 Martie 2020, Bucuresti, Romania

In vremuri de incertitudine pe termen scurt, Raluca Ganea si Cristi Tudorescu, fondatori ai Investors Club – comunitatea investitorilor la Bursa de Valori, au initiat o dezbatere alaturi de specialisti din domeniul economic si financiar, au cautat principalele repere care pot ancora asteptarile pe scurt si mediu, atat ale antreprenorilor cat si ale investitorilor activi in economia romaneasca.

Sumarizam in cele ce urmeaza principalele masuri existente in economie, nevoia de adecvare si de coordonare intre mai multe institutii, precum si o perspectiva pe termen mediu, pe baza informatiilor disponibile pana acum.

Masuri deja adoptate sau in curs de adoptare:

Toate statele, incluzand aici Romania, iau masuri care sa adreseze urmatoarele categorii de riscuri:

  riscul de lichiditate din sistemul financiar-bancar: faptul ca atat marile Banci Centrale la nivel international, cat si Banca Nationala a Romaniei la nivel local raspund prin asigurarea lichiditatii in sistemul financiar, este de natura sa limiteze un risc cu care ne-am confruntat in criza anterioara, cea din 2008-2009. Lichiditatea disponibila, inclusiv rezervele de lichiditate ale Bancii Nationale, asigura acum un anumit confort pietei financiare locale, care este mai putin dependenta de fluxurile internationale fata de cum era acum 12 ani.

Concret, Banca Nationala a Romaniei a anuntat ca va cumpara titluri de stat pentru a asigura functionalitatea acestui segment de piata si pentru a crea spatiul necesar unor viitoare imprumuturi ale statului roman pentru a raspunde socului economic actual.

BNR a coborat dobanda de interventie de la 2,5% la 2%, ceea ce se transmite in scaderea dobanzilor ROBOR si indirect a IRCC-ului, practic in diminuarea presiunii asupra ratelor de credit ale firmelor si ale populatiei.

In functie de nevoile ulterioare, ne asteptam sa mai vedem si scaderi ale Rezervelor Minime Obligatorii pentru a furniza si mai multa lichiditate in sistem.

• Ministerul Finantelor impreuna cu Ministerul Economiei raspund pana acum cu un pachet de masuri echivalent cu pana la 4 – 5 miliarde de euro: i. acoperirea somajului tehnic pana la 75% din salariul mediu brut in sectoarele puternic afectate in luna martie ii. rambursari de TVA iii. decontari de concedii medicale iv. acordare de credite de capital de lucru v. investitii cu dobanda zero vi. dobanda subventionata pentru urmatoarele 12 luni.

Aceste masuri au o birocratie inevitabila, pentru unele dintre ele inca nu exista toate normele si documentele necesare, de aici rezultand nevoia de urgenta a implementarii lor.

Majoritatea participantilor la discutia noastra considera ca volumul de 4 – 5 miliarde de euro este doar o fractie din ceea ce s-ar putea mobiliza pe termen lung, insa este necesar sa se vada efectul acestor prime masuri. Cel mai probabil, nevoia de sprijin dinspre Guvern ar putea urca in cateva luni la 10 – 15 miliarde de euro, pentru a acomoda riscurile de pierdere masiva de locuri de munca in sectoarele grav afectate.

Masuri necesare in perioada urmatoare:

·         principalele banci active in sistemul bancar romanesc au raspuns, deocamdata punctual, privind disponiblitatea lor de a amana la plata rate de credit sau linii de credit ale clientilor lor.

Insa nu avem un tratament unitar, fapt care ar putea muta presiunea de rambursare peste 2-3 luni sau mai mult. Banca Nationala a Romaniei a anuntat preocuparea de a flexibiliza legislatia bancara, astfel incat creditele care vor fi decalate la plata sa nu fie considerate in intarziere, iar normele efective vor fi anuntate in zilele urmatoare.  

Oricat de tentant ar suna, pentru firme si pentru populatie, amanarea pe termen mediu a ratelor de credit (de exemplu pe 10 luni), asa cum unele tari din Europa incearca acum sa impuna, aceasta abordare poate induce riscuri ulterioare. Un termen rezonabil de gratie privind ratele de principal sau liniile de credit din sistemul bancar romanesc, poate fi, de exemplu, undeva la 3-6 luni. Extinderea catre un interval de 9 luni ar trebui atent cantarita.

 Guvernul sa vina prompt cu masuri suplimentare in sectoarele grav afectate de actuala criza, dintr-o lista care ar putea cuprinde urmatoarele:

i. acordare de bonificatii, subventii pentru sustinerea angajatilor

ii. reducere temporara de impozite si contributii asigurari sociale (de exemplu pe un interval de 3-6 luni), cu conditia sa fie mentinute locurile de munca.

Nu incurajam ideea acordarii de subventii sau de diminuari de impozite pe termene lungi, de ordinul anilor de zile, deoarece acestea nasc inechitati in viitor. Romania deja are mai multe sectoare in care impozitarea fortei de munca este inechitabil diminuata fata de nivelul standard, iar pentru sustenabilitatea bugetului consolidat nu se pot crea facilitati suplimentare pe termen lung.

Perspectiva companiilor si a antreprenorilor in aceasta perioada:

·         este normal sa sprijinim de la bugetul public firmele direct afectate prin decizii administrative in aceasta perioada, pentru a apara existenta lor inclusiv dupa criza.

Estimarile generale arata ca circa 10% dintre firmele active in Romania sunt direct afectate, iar in mod indirect, numarul lor se duce catre 20%. Efortul masurilor trebuie directionat in special catre acestea si nu generalizat catre o larga patura de companii.
 Ne bucuram sa auzim cuvantul “solidaritate” in aceste zile si sa vedem mobilizare de resurse dinspre companiile private. Sunt exemple de companii, atat listate la Bursa cat si nelistate, care doneaza resurse sau bani catre sistemul medical.

Zilele acestea se contureaza o initiativa care are la baza conceptul de Economie Sociala – respectiv coordonarea activitatii economice in beneficiul Companiilor, al consumatorilor si al unor Beneficiari din sistemul de sanatate – cel mai incercat in aceste momente. 

Initiativa https://sustinemeconomia.ro/ cuprinde: Companii care se reorienteaza pentru satisfacerea cerintelor momentului si pastrarea fortei de munca angajate, (2) Consumatori care inteleg ca pentru a continua sa functioneze, economia are nevoie de incredere si mentinerea consumului (chiar daca la niveluri mai redus). (3) sistem Medical – un procent din tranzactiile efectuate va fi redirectionat catre beneficiari din sistemul medical in vederea dotarii spitalelor de specialitate cu aparatura necesara tratarii infectiilor cu Coronavirus.

 Dorin Boerescu (CEO 2Performant) și Raluca Negrea (CEO Makesense), sustinuti de mai multi antreprenori, au lansat si coordoneaza platforma https://ajutorspitale.entreprenation.ro/. Initiativa vine in intampinarea nevoilor urgente ale spitalelor si centrelor medicale in lupta cu COVID 19.  

Proiectul este o punte de legătură între resursele din mediul de business și nevoile pe care spitalele românești le au în acest moment critic – proiect în care sunt implicate acum zeci de companii și sute de voluntari din toată țara.

Au fost deja agregate peste 600 de cereri de ajutor care sunt distribuite către ONG-uri (Dăruiește viață, Zi de bine, Asociația pentru Relații comunitare, Fundația Educativă Godmother sunt primele care s-au implicat) și către companiile care pot dona consumabile medicale și non-medicale sau sume de bani.

De asemenea, sunt antreprenori care au declarat ca vor achita taxele la timp, iar singura lor cerinta este ca statul sa isi achite obligatiile fata de ei: rambursari TVA, decontare concedii medicale. Acesta este spiritul corect al acestor zile :)!

Am fost cu totii de acord ca intreg mediul de business ar trebui sa isi asume din pierderile sistemice, ne referim la sectoarele neafectate dar care au clienti din industriile afectate

Consideram intelept sa se mentina o atitudine de deschidere si negociere intre parteneri, astfel incat sa depasim aceasta perioada cat mai multi dintre noi, sa ne simtim sprijiniti astfel incat sa pastram un minim de entuziasm si incredere, chiar daca unele activitati s-au prabusit cu peste 80%

La acest moment, nu stim cat va dura aceasta perioada dificila, de aceea sprijinul de la bugetul public si din mediul bancar trebuie bine dozat pentru a lasa spatiu de majorare ulterioara, in functie de nevoie.

Scenariile macro ale principalelor banci si institutii internationale vorbesc de o recesiune, insemnand doua trimestre consecutive cu scadere economica, urmata apoi de o stabilizare.

Odata ce principalele riscuri privind evolutia virusului Covid-19 vor fi incluse, treptat sunt asteptate reporniri graduale ale diverselor segmente de activitate economica.

Multumirile pentru contributia la aceasta dezbatere sunt adresate catre

Raluca Ganea, Presedinte Investors Club

Cristian Tudorescu, co-fondator Investors Club

Mihai Caruntu, Analist Financiar

Daniel Tudor, Antreprenor sector Imobiliar

Adrian Codirlasu, Presedinte CFA Romania

Cristi Popa, Membru Board CFA Romania

Disclaimer: Opiniile exprimate de participanti sunt strict personale si nu implica in niciun fel organizatiile unde isi desfasoara activitatea