fbpx

Observam destul de des si pe piata de capital din Romania oferte de rascumparare actiuni din partea companiilor listate. Este o politica care se poarta si pe piete mai mari si mature. Pana in anul 1982, pe piata americana au fost interzise iar in prezent sunt unii specialisti care sustin interzicerea rascumpararilor. Multe companii fac rascumparari, volumele cresc, dar ce inseamna ele de fapt? Sunt ele benefice din perspectiva investitorilor de retail? Poate nu chiar in toate cazurile.

Intrebarea completa ar fi “De ce companiile isi cheltuie banii pentru a-si cumpara actiunile? Aproape invariabil, raspunsul oficial este la modul “nu exista investitie mai profitabila ca cea in compania noastra” :), cu alte cuvinte, companiile se folosesc de banii investitorilor pentru a cumpara inapoi actiunile companiei generand lichiditate actionarilor. Dar investitorii ar trebui sa fie atenti la genul asta de mesaj deoarece el ar putea fi dat doar din motive de marketing.

Investitorii ar trebui sa priveasca dincolo de aceste cuvinte si sa isi puna intrebarea, din punct de vedere al companiei, care este cu adevarat motivatia managementului de a lua aceasta decizie.

In situatia in care o companie are surplus de cash, optiunile ar fi:

  • sa ii pastreze. Doar ca investitorii nu cumpara actiunile unei companii pentru ca aceasta sa stea pe cash ci pentru a genera valoare <profit> Actionarii nu au cumparat actiunile Digi, Medlife, Nike sau Uber pentru ca banii lor sa fie pastrati. Bancile, alte institutii de creditare sau servicii financiare sau diferite tipuri de instrumente de stat dedicate economisirii si investitiilor trebuie sa pastreze pozitii puternice de numerar.
  • sa ii investeasca. Managementul ar putea decide sa “cheltuie” surplusul de numerar in interesul companiei. Din punct de vedere al investitorului, aceasta ar putea fi o idee mai buna, deoarece acestia isi doresc din partea companiilor sa se extinda, sa creasca, bineinteles, doar ca scopul, atat al companiei cat si al shareholderilor, nu este dezvoltarea companiei la orice cost.
  • sa plateasca dividende actionarilor. Compania ar putea plati actionarilor adica celor care au pus primii in acest parteneriat. Ar putea acorda un dividend mai mare sau un dividend special, Concomitent, o politica de plata a dividendelor, impue disciplina financiara, forteaza managementul sa fie atent la cashflow, dincolo de asta, companiile care rasplatesc actionarii cu un dividend rezonabil sunt cele care genereaza venituri constante, in concluzie, dividendele sunt bune atat din punct de vedere al companiei si plac investitorilor.
  • sa faca o oferta de rascumparare actiuni. Asadar, ne punem intrebarea, de ce companiile si-ar cumpara actiunile daca mai au la dispozitie cel putin 3 variante? mai ales varianta 3, plata dividendului.

Am impartit posibilele motivatii in pozitive si negative, cele pozitive ar fi:

a. cand pretul actiunii este taxat nedrept, pe un trend in scadere si fara motive fundamentale.

b. cand rascumpararea actiunilor se face la un pret mic, similar cu valoarea contabila “value by book*.

Motive negative:

a. sa isi “imbunatateasca” distorsioneze pe termen scurt anumiti indicatori financiari (explic mai jos in articol);

b. mentinerea unei anumite valori a planului de optiuni prin cresterea pretului actiunii. Stim cu totii ca in anumite companii, mai ales cele antreprenoriale, persoanele cheie din management sunt rasplatite pentru performanta lor si cu actiuni ale companiei. Asadar, atunci cand compania face rascumparari, free float-ul scade, ceea e determina cresterea cotatiei adica fericire pentru management.

c. managementul nu are viziune, nu stie in ce sau cum sa investeasca surplusul de cash.

O analiza recenta realizata de CNBC arata ca acele companii care au facut cele mai multe sau scumpe rascumparari corelat cu capitalizarea lor au performat mai slab decat companiile care nu au avut aceasta politica. Daca luam exemplu General Electric, in 2016 si 2017 au cheltuit 24 mld $ pentru rascumparari , la un pret de 30,3 $ respectiv 19,65 $ iar astazi actiunea valoreaza aprox. 10 $. Starbucks ar fi putut acorda bonusuri angajatilor in valoare de 7000 $ daca ar fi alocat banii pentru rascumparari catre incentivarea angajatilor.

Cum functioneaza rascumpararile?

Investitorii sunt invitati de catre companie sa isi vanda actiunile, intr-un anumit interval de pret si timp, pentru a le fi cumparate inapoi. Ar putea fi un deal mai putin bun pentru investitorii de retail, deoarece: compania anunta ca va face o oferta soft tutuor investitorilor dar in realitate ar putea selecta liber din piata anumiti investitori, deci acest proces ar putea fi mai inchis si mai putin transparent.

De asemenea, trebuie sa fim atenti la sursa banilor alocati ofertei de rascumparare deoarece unele companii pot alege sa se imprumute, asta insemnand ca se indatoreaza, devin mai riscante adaugand faptul ca actiunile, ca instrument financiar sunt riscante prin definitie.

Impactul:

a. asupra asset- urilor. Daca o companie cheltuie cash pentru rascumpararea actiunilor, valoarea asset-urilor va ascadea, pozitiz de numerar fiind ajutata in bilant in minus cu contravaloarea ofertei.

b. asupra veniturilor. Impactul este 0.

Care sunt indicatorii financiari ai unei companii care se imbunatatesc dupa rascumpararea actiunilor:

a. Return on Assets – ROA

Exemplu: Valoarea Asset-urilor este 100 mil RON iar Veniturile insumeaza 10 mil RON, ROA rezulta 10%. dupa rascumparare, valoarea asset-urilor va scadea la 80 mil RON, ROA va creste la 12,5%

b. Earnings per Share – EPS

Exemplu: daca castigurile [E] sunt in valoare de 10 mil RON iar [S] numarul de actiuni este de 100 mil, castigul pe actiuni este de 10 bani. dupa rascumparare, [E] ramane in valoare de 10 mil RON iar [S] numarul de actiuni scade la 80 mil, castigul creste la 12,5 bani.

Concluzionand, la o primirea unei oferte de rascumparare din partea unei companii, investitorii ar trebui sa fie atenti la:

a. valoarea cotatiei actiunii la momentul rascumpararii, deoarece, nu face sens achizitia actiunilor la un pret ridicat.

b. valoarea castigurilor companiei, sunt pe un trend ascendent, stagneaza sau sunt in crestere; am aratat mai sus ca oferta ar putea fi derulata cu scopul imbunatatirii pe termen lung al unor indicatori financiari, EPS & ROA.

c. compania se imprumuta pentru a-si acoperi oferta de rascumparare, ceea ce va genera volatilitate in bilant, cu alte cuvinte, castigul pe termen scurt din urma rascumpararii se va transforma in datorie pe termen lung.

Daca ai ajuns aici, inseamna ca tu stii deja ce am scris noi mai sus, educa-i si pe cei din jurul tau si click share 😉

Investitia in instrumente financiare presupune riscuri specifice incluzand fara ca enumerarea sa fie limitativa, fluctuatia preturilor pietei, incertitudinea dividendelor, a randamentelor si/sau a profiturilor, fluctuatia cursului de schimb. Performantele trecute nu reprezinta garantii ale performantelor viitoare ale instrumentelor financiare.

[thebvbticker]