Cand am ales sa fondam Investors Club, am stat si ne-am gandit daca intr-adevar putem aduce plus valoare pietei de capital din Romania, am dat din cap toti 3 (Raluca, Adrian si Cristian) in sens pozitiv si ne-am stabilit si propus o misiune a noastra formata din mai multe puncte. Unul dintre acestea suna asa “Investors Club doreste sa ofere un mediu de interactiune intre companiile emitente si investitorii de retail” deoarece din experienta noastra de pana acum, am observat ca exista mari probleme de comunicare intre investitori si companii si cum puteam face asta mai bine decat sa aducem fata in fata investitorul si compania, plus necesitatea de transparenta, o componenta fundamentala a unei piete de capital functionale, asa am ajuns sa lansam proiectul nostru “Meet the Company. Meet the CEO”. Oricare companie, listata pe bursa sau nelistata, de stat sau cu capital privat, are in componenta cel putin 2 elemente fundamentale: obiectul de activitate pe care-l opereaza si echipa, adica oamenii care decid si cei care implementeaza deciziile, deci, am considerat necesar atat o “vizita” tehnica/operationala (Meet the Company) cat si o intalnire cu oamenii care stabilesc viziunea dar si misiunea companiei respective (Meet the CEO).
Prima companie aleasa de catre noi a fost SN Nuclearelectrica S.A. Stim cu totii faptul ca Nuclearelectrica opereaza Centrala Nucleara de la Cernavoda, unitatile 1 si 2, plus Fabrica de Combustibil Nuclear de la Pitesti. Alegerea noastra nu a fost intamplatoare, stim ca exista un val de nemultumire in randul actionarilor datorita scaderilor pe care compania le-a inregistrat continuu pe bursa de la listare.
La momentul listarii, septembrie 2013, Nuclearelectrica (SNN) a vândut, 10% din acţiuni prin oferta publică iniţială (IPO) derulată pe Bursa de Valori Bucureşti. Compania a obţinut 281,8 milioane lei (circa 63 milioane euro) pe pachetul de 10% din acţiuni, titlurile fiind emise printr-o majorare de capital la care a participat şi acţionarul minoritar al companiei – Fondul Proprietatea (FP) – cu suma de 30,6 milioane lei (6,8 milioane euro).
Astfel, în urma IPO-ului, compania a strâns 312,478 milioane de lei (70,2 milioane euro). FP şi-a exercitat dreptul de preferinţă prin subscrierea a 2.732.159 titluri, reprezentând 1,077% din capitalul companiei, la un preţ egal cu cel al acţiunilor rezultat din ofertă (11,2 lei/acţiune). Multi analisti din piata au anticipat ca urma sa fie o listare dificila, deoarece a existat un interes scazut pentru intermedierea listarii, dintre grupurile financiare internationale mari . Cel mai probabil, această situație s-a datorat faptului că există un segment important al investitorilor instituționali care nu investește în industria nucleară din motive ecologice, de imagine publică etc. In al 2-lea rand consorțiul internațional care urma sa participe la construcția grupurilor 3-4 s-a retras din proiect. Deci, Nuclearelectrica era un emitent care opera într-o zonă dificila, iar statul, ar fi trebuit să facă totul pentru a evita orice alte surse suplimentare de îngrijorare din partea investitorilor, iar prețul să fie atractiv.
Prețul la care s-a vândut în final Nuclearelectrica a fost un preț mai realist fata de cel corect dar mai ales, decât prețurile mult mai mari pe care le vehiculau aproape toti brokerii înaintea ofertei și asumate de stat. Brokerii au folosit atunci două metode de evaluare: una de evaluare relativă, luand in calcul valoarea de piață a altor producători de energie din alte țări, și alta prin actualizarea fluxurilor de numerar viitoare, calculate pe baza prognozelor de profitabilitate. Ambele evaluări au oferit prețuri supraestimate. In cazul evaluărilor relative au fost folosite companii energetice mult mai diversificate decat Nuclearelectrica, ceea ce a făcut ca, de multe ori, să fie comparate “mere cu pere”. Unele dintre aceste companii activau în Franța, Australia, Canada, state in care riscul de tara si de mediu de afaceri este mult mai mic decat al Romaniei. De exemplu, Romania este considerata de a 3 ori mai riscanta decat Franta, astfel, riscul politic și economic relativ al României a fost subestimat.
Daca ne uitam la a 2-a metodă, în care evaluările au fost făcute pe proiecțiile de profitabilitate, apar și aici alte semne de întrebare, legate de creșterea veniturilor prin liberalizarea prețurilor la energie sau prin creșterea extrem de timidă a costurilor, care în final fac ca profitabilitațea previzionată să crească 4-6 ori într-un interval de 5-6 ani.
Un alt motiv care a stat la baza evaluarilor generoase de la momentul IPO-ului, era cel referitor la costurile de inlocuire/reconstructie a unei noi contrale nucleare, desi, investitorii achizitioneaza actiuni la o companie pentu fluxurile financiare generate si nu pentru materialele de constructie care alcatuiesc centrala. O centrală neprofitabilă are valoare zero pentru un investitor, indiferent cât a costat construcția ei inițială.
Pentru anul 2014 Nuclearelectrica a înregistrat venituri din exploatare de 1,8 miliarde lei (408,5 milioane euro), în scădere cu 12% faţă de nivelul de 2 miliarde de lei din 2013, şi un profit net de peste trei ori mai mic, de 137 milioane de lei (30,8 milioane euro).
In 2015, SNN a inregistrat un profit net de 149,8 milioane lei, în creştere cu 13% faţă de 2014. Avansul s-a datorat inregistrarii de profit financiar dar si de diferenţele favorabile de curs valutar.
Profitul financiar pe 2015 a fost de 18,7 milioane de lei, faţă de o pierdere de 20,8 milioane de lei în 2014. Veniturile financiare, care includ încasări din dobânzi, din diferenţe de curs şi dividende, s-au majorat cu 76% până la 169 mil. lei, iar cheltuielile financiare au crescut cu 27%. Din exploatare, compania a raportat un profit de 160,4 milioane de lei, în scădere cu 8,4% faţă de anul precedent. Veniturile din vânzarea de energie electrică s-au redus cu 0,7%, la 1,67 miliarde de lei. Vânzările de energie pe piaţa liberă au crescut cu 17,2%, la 1,31 miliarde de lei, iar cele pe piaţa reglementată au scăzut cu 36,4%, la 357,3 mil. lei. Vânzările de energie termică s-au apreciat uşor la 2,09 mil. lei. SN Nuclearelectrica a vândut anul trecut o cantitate de energie pe piaţa liberă de 8,53 milioane MWh, cu 20% mai mult decât în 2014, precum şi o cantitate pe piaţa reglementată de 2,52 milioane MWh, cu 32,6% mai puţin. Cheltuielile din exploatare au scăzut cu 1%, la 1,62 miliarde lei. Societatea a plătit anul trecut un impozit pe construcţii speciale de 61,5 mil. lei, în scădere de la 89,3 milioane de lei în 2014, pe fondul reducerii cotei de impozit aplicate de la 1,5% la 1%.
In prezent actionariatul companiei Nuclearelectrica este format din statul roman cu 82,49%, Fondul Proprietatea deţine circa 9% din acţiuni, iar restul de 8,4% sunt deţinute de investitorii de la bursă. In prezent, o actiune SNN costa 5,3 lei, fata de 11,2 lei la momentul listarii (septembrie 2013).
In acest context, am avut absorbtie si sustinere din partea investitorilor in ceea ce priveste vizita la Cernavoda si intalnirea cu CEO-ul, Daniela Lulache. Foarte important de mentionat este si faptul ca am beneficiat de deschidere din partea echpei SNN cu care am colaborat pentru a realiza aceasta intalnire, iar asta de la primul contact (electronic) cu ei. Multa disciplina, seriozitate, promptitudine, chiar transparenta, cumva neasteptata aceasta atitudine (din pacate).
Programul nostru a fost urmatorul:
24 vizitatori, 2 grupe
- 10:45÷11:00 Sosire la CNE Cernavodă și formalități de acces;
- 11:00÷12:00 Prezentare generală CNE Cernavodă;
- 12:00÷12:45 Vizită Simulator Full Scope;
- 12:45÷13:00 Instructaj PM si coffe break;
- 13:00÷14:00 Vizită în centrală (I grupa);
- 13:15÷14:15 Vizită în centrală (II grupa);
- 14:45 Intalnire CEO Daniela Lulache
- 16:30 Intoarcere Bucuresti
Care este atmosfera la Cernavoda? Cum sunt oamenii? Suntem in siguranta din punct de vedere al pericolului nuclear? Reactoarele produc la capacitate maxima? Muncitorii sunt protejati? sunt cateva intrebari pe care le aveam cu totii si suntem siguri, ca si dumneavoastra, cei care doar ne cititi, aveti aceleasi intrebari.
Toti angajatii cu care am interactionat acolo sunt extrem de disciplinati, aproximativ ca-n armata. Toate termenele, procedurile si normele sunt respectate cu strictete. In 2012 au fost 11 intreruperi ale reactoarelor datorate erorii umane, in 2015, au fost 0 intreruperi.
“Pot spune ca, dupa aceasta vizita, sunt mai linistit. Persoanele cu care am interactionat si intreg sistemul la care am fost martor m-au determinat sa cred ca suntem in siguranta. Tipul acesta de centrala nu are risc de explozie (asa cum avem tendinta sa ne imaginam), cele mai rele lucruri care se pot intampla au un impact scazut asupra mediului inconjurator (datorita vitezei mari de oprire a rectorului (aprox. 1 min.) dar chiar si acestea sunt la limita imposibilului.
“Mi-a placut de angajatii care se miscau pe platforma (in zona reactoarelor 1 si 2) pareau niste roboti care isi fac treaba extrem de serios. Totul parea din alt film, nu asa cum esti obisnuit sa vezi in Romania. Mi-a placut sa aud ca fiecare persoana are raspundere personala, nu exista “decizii colective”, asta datorita vitezei cu care trebuie intervenit in fiecare situatie de eroare care poate interveni. Erorile sunt semnalate intr-un soft informatic si au culori diferite, in functie de gradul de pericol: verde, galben si rosu. Se merge pe premiza (corecta) ca nu exista nicio limita in ceea ce priveste preventia. Fiecare actiune este anticipata, practic nu exista surprize. Operatorii care supravegheaza activitatea celor 2 reactoare, sunt autorizati CNCAN si evaluati de 3 ori pe an. Centrala este considerata obiectiv strategic si aparata in conformitate cu acest statut.” Razvan Iancu, investitor
“Mentinerea unui nivel inalt de securitate nucleara subliniaza capacitatea companiei de a obtine rezultate constante in operare care plaseaza Romania pe locul 1 la nivel global pe baza coeficientului de utilizare a puterii instalate de la punerea in functiune a celor doua unitati nucleare de la CNE Cernavoda“ . Din evaluarea WANO – World Association of Nuclear Operators. WANO este o organizatie internationala non-profit infiintata in 1989 de catre operatorii de centrale nucleare la nivel global in vederea schimbului de informatii si experienta in operare intre organizatiile care opereaza unitati nucleare comerciale. Membrii WANO opereaza 440 de unitati nucleare in peste 30 de state la nivel global.
Aceasta a fost si concluzia noastra, a Investors Club, ca la Cernavoda se face performanta in domeniul energiei nucleare si toti romanii, fie ca sunt investitori SNN sau nu, ar trebui sa fie mandri de activitatea Nuclearelectrica din punct de vedere al modului in care este operata centrala.
Intalnirea cu Daniela Lulache a durat aproximativ 2h, redam aici mare parte din raspunsurile primite de la dumneaei.
- Care este stadiul proiectului reactoarelor 3+4 — devine realist sau inca este pe hartie / promisiuni / chinezi ?
In vara anului 2014, Guvernul Romaniei a lansat noua Strategie de continuare a Proiectului Unitatilor 3 si 4 CNE Cernavoda, strategie care prevedea lansarea unei proceduri de selectie a potentialilor investitori interesati in dezvoltarea de noi proiecte nucleare. Procedura de selectie a fost lansata in luna august 2014, prima etapa fiind calificarea potentialilor investitori. In conformitate cu practica si necesitatile complexe ale unui proiect nuclear, cerintele de calificare stabilite de SNN au avut in vedere doua aspecte majore: capabilitatea financiara a potentialului investitor si capabilitatea tehnica, expertiza in dezvoltarea de noi proiecte nucleare avand in vedere complexitatea dezvoltarii unui astfel de proiect. Singurul investitor care a participat in aceasta procedura de selectie si singurul calificat a fost compania chineza China General Nuclear Power Corporation, aceeasi companie implicata in calitate de investitor si in dezvoltarea proiectului nuclear britanic de la Hinkley Point C. Ca urmare a indeplinirii tuturor criteriilor de calificare, compania chineza a fost selectata ca investitor.
Strategia de continuare a Proiectului prevede de asemenea semnarea unui Memorandum de intelegere privind implementarea in comun a Unitatilor 3 si 4 CNE Cernavoda, document care stabileste coordonatele majore de realizare a Proiectului incluzand posibilitati in stabilirea structurii de finantare si a procesului de constructie, din punct de vedere tehnic.
Acest Memorandum de Intelegere a fost aprobat de Guvernul Romaniei in data de 2 septembrie 2015 si semnat de partile implicate in dezvoltarea Proiectului, SNN si CGN, in luna noiembrie 2015, ulterior aprobarii de catre AGA SNN.
In prezent, ambele companii, SNN si CGN, se afla in ultima etapa a Procedurii de selectie, si anume negocierea Acordului Investitorilor si a Actului Constitutiv pentru infiintarea noii companii de proiect.
Conform Strategiei de continuare a Proiectului, noua companie de proiect va fi un Joint-Venture in care investitorul selectat, CGN, va detine cel putin 51% din capitalul social.
SNN va contribui doar cu suma de 2 mil de Euro, contributia in bani la capitalul social al noii companii de proiect, restul contributiei SNN fiind in natura cu activele existente pe amplasamentul CNE Cernavoda, centrala fiind initial gandita pentru dezvoltarea a 5 unitati nucleare.
SNN este un beneficiar al dezvoltarii Proiectului Unitatilor 3 si 4 prin valorificarea activelor existente care in prezent nu produc niciun fel de valoare, din operarea reactoarelor 3 si 4 si din livrarea de combustibil necesar operarii, combustibil produs de SNN la sucursala sa FCN Pitesti. SNN estimeaza ca acest proiect de negociere sa fie definitivat pana la sfarsitul anului 2016, initiind infiintarea noii companii de proiect.
Dupa infiintarea companiei de proiect, SNN estimeaza, daca lucrurile vor decurge conform graficului de timp, fara aparitia unor factori externi perturbatori, ca intr-o perioada de 2 ani de la infiintarea noii companii de proiect, cele doua companii implicate, si statul roman in ceea ce priveste determinarea unui mecanism suport, sa definitiveze structurarea finantarii si procedura de selectare a contractantului pentru serviciile de inginerie, constructie si procurare, baza fazei ulterioare de constructie.
Partea cea mai dificila in dezvoltarea proiectului o reprezinta identificarea si implementarea mecanismului suport. Pe fondul scaderii preturilor la energie in piata competitiva, niciun proiect Green Field, indiferent de sursa (regenerabile, hidro, carbune, nuclear), nu poate fi dezvoltat, in acest context, in lipsa unui mecanism de sustinere. Avand in vedere precedentul creat de proiectul britanic Hinkley Point C, prin identificarea si aplicarea Contractului pentru Diferenta, in realizarea proiectului lor, Strategia de continuare a Unitatilor 3 si 4 prevede un astfel de mecanism.
Aplicarea unui astfel de mecanism in cazul Unitatilor 3 si 4 necesita aprobarea Comisiei Europene, asa cum s-a intamplat si in cazul proiectului britanic.
Dupa infiintarea companiei de proiect, statul roman va decide asupra mecanismului suport si va notifica, in consecinta, Comisia Europeana.
Dincolo de avantajele nete ale SNN in dezvoltarea acestui proiect, Unitatile 3 si 4 reprezinta o investitie majora, strategica pentru statul roman, pe termen lung, avand in vedere schimbarea de politica si strategie energetica europeana, reducerea emisiilor de carbon cu 40% pana in 2030. De asemenea, avand in vedere prerogativul statelor membre UE de a-si stabili propriul mix energetic, Romania este interesata si are nevoie de un mix energetic echilibrat care sa asigure securitatea in aprovizionare, independenta energetica, stabilitatea sistemului si un pret cat mai accesibil pentru consumatorul final. Energia nucleara este singura sursa care indeplinieste toate aceste criterii.
Exista la nivel international o reorientare a statelor cu traditie in industria petroliera catre dezvoltarea de proiecte nucleare. Criteriile sunt in egala masura legate de aspectele economico-financiare (este destul de scump sa construiesti unitati nucleare, dar operarea pe toata durata de viata este profitabila, iar costurile aferente sunt mult reduse in comparatie cu alte surse), de disponibilitate pe termen lung a resurselor clasice, de dezvoltare a unei surse stabile si sigure.
2. Stim ca investitiile (pentru reactoarele 3 si4) ar fi de cateva miliarde euro, in acest context cat ar putea fi contributia statului roman (fie ca vorbim de Nuclearelectrica drept companie, sau alte forme de contributie)?
Conform celui mai recent studiu de fezabilitate realizat in 2012, investitia in dezvoltarea reactoarelor 3 si 4 CNE Cernavoda era estimata la 6 miliarde de Euro, ceea ce poate parea mult pentru Romania, dar mult mai putin comparativ cu costurile aferente celor doua unitati din Marea Britanie de 14 miliarde de lire. Asa cum am mentionat, contributia esentiala a SNN ar fi in natura cu activele existente, implicit cu valorificarea acestora si cu inregistrarea de venituri din operarea reactoarelor si a furnizarii de combustibil nuclear. Contributia Statului Roman va fi prin apa grea, care se afla in prezent la Rezervele de Stat. Prin urmare, dezvoltarea acestui proiect implica doar avantaje pentru SNN. Nu se poate vorbi nici de pierderi aferente investitiei in EnergoNuclear (compania de proiect initiala, infiintata in 2008), intrucat Strategia de continuare a Proiectului prevede asimilarea investitiei in EnergoNuclear in noua companie de proiect.
3. Ce durata de viata mai au reactorele 1+2 si cu cat poate fi prelungita. Ce nevoi de investitii implica si pe cati ani?
Conform proiectului, Unitatile 1 si 2 ale Cernavoda au o durata de viata initiala de 30 de ani care poate fi prelungita cu inca 25-30 de ani in urma unui process complex de retehnologizare.
Unitatea 1 a CNE Cernavoda a intrat in exploatare comerciala in anul 1996, iar Unitatea 2 in 2007. Pentru Unitatea 1, SNN a initiat deja procesul analitic aferent retehnologizarii, intrucat acesta inseamna analize tehnice complexe ale echipamentelor, dar si stabilirea unei structuri de finantare. Estimam ca analizele tehnice vor fi finalizate pana la sfarsitul anului 2017, iar concluziile acestora vor determina perioada exacta de oprire a Unitatii 1 in vederea initierii procesului de retehnologizare. In prezent, pe baza metodei intercomparatiei, benchmarking cu alte unitati nucleare internationale si pe baza factorului de capacitate conform proiectului, SNN estimeaza ca Unitatea 1 va fi oprita efectiv in jurul anilor 2025-2026. Oprirea efectiva va dura 1,5-2 ani, iar costurile, de asemenea, estimate prin benchmarking, sunt intre 1,2-1,5 miliarde Euro.
Structura de finantare va avea in vedere surse interne si externe (imprumuturi), capacitatea de contractare a unor surse de finantare externe fiind facilitata la nivelul anilor 2020 de rambursarea creditelor contractate pentru constructia Unitatii 2.
4. Cum se explica intreruperile atat de dese ale reactoarelor in vederea efectuarii de reparatii?
In functionarea unei centrale nucleare sunt doua tipuri de opriri: planificate si neplanificate.Unitatile 1 si 2 de la CNE Cernavoda se opresc alternativ o data la doi ani pentru realizarea programului de mentenanta planificata, pentru o durata cca 25 – 30 de zile. Aceste opriri sunt tratate ca adevarate proiecte ale centralei, initiate cu cca 24 de luni inainte de incepere, avand o echipa de management de proiect, grafic de realizare, inclusiv drum critic, planificare resurse umane, buget etc. Realizarea graficului, cu respectarea deplina a cerintelor de securitate nucleara, este deosebit de importanta, in conditiile in care orice intarziere la repornire si aducere la parametrii afecteaza performantele tehnice si economice ale SNN. Nu s-au inregistrat intarzieri in repornirea unitatilor dupa perioada de mentenanta, repornirea avand loc chiar mai devreme decat planificat.Opririle sau reducerile de putere care pot sa apara neplanificat, in perioada dintre doua opriri planificate, sunt o realitate pentru orice industrie, deci si pentru cea nucleara. Aceste opriri sunt controlate si nu afecteaza siguranta centralei, a personalului, populatiei si mediului inconjurator. Durata opririlor neplanificate este relativ scurta (2-3 zile), timp in care se identifica si remediaza cauza. Este de mentionat ca la pregatirea programului pentru anul urmator, inclusiv a bugetului se estimeaza, ca o masura de prudenta, un numar de ore de opriri neplanificate, astfel incat aceste situatii nu genereaza pierderi fata de ceea ce s-a planificat. Practica este comuna industriei energetice, dar si altor industrii productive. Totalul orelor de oprire neplanificata dintr-un an la CNE Cernavoda se situeaza cu mult sub nivelul mediu international al acestui parametru la alte centrale nucleare, fiind unul dintre indicatorii a caror realizare a condus la rezultatele recunoscute pe plan international, centrala de la Cernavoda fiind evaluata in 2015 de catre Asociatia Mondiala a Operatorilor Nuclearei ca fiind printre cele mai bune la nivel global pe baza standardelor de evaluare la nivel de industrie nucleara internationala
5. De ce este rentabilitatea activelor atat de mica si cum intentionati sa cresteti profitabilitatea companiei?
Pentru a intelege rentabilitatea activelor, trebuie inteles specificul industriei nucleare. Asa cum mentionam intr-un raspuns anterior, costul de constructie al activelor in industria nucleara este unul ridicat, proiectele nucleare, asa cum este ilustrat de Unitatile 3 si 4 sau orice alt proiect de new build nuclear, necesita investitii de capital majore.
Aditional acestor factori obiectivi, specifici industriei, profitabilitatea SNN este determinata, in prezent, de urmatorii factori:
– capacitatea de productie limitata (nu poate fi crescuta, aceasta fiind prevazuta prin proiect)
– pretul de vanzare (piata competitiva-exista o scadere graduala incepand cu anul 2013 a pretului pe piata competitiva sub impactul subventiilor la energia regenerabila cu o diferenta de pret mediu de la aproximativ 200 lei/MWh in 2012 la 158 lei/MWh in 2015. SNN a vandut in 2015 79% din productie pe piata competitiva, iar in 2016 va vinde 86% ).
– costuri fixe mari (specifice unei centrale nucleare) si costuri variabile reduse (combustibil nuclear)
In acest context, singura masura pe care un operator de centrale nucleare o poate lua este controlul costurilor, lucru pe care SNN l-a facut. Avand in vedere ca prioritatea oricarui operator de centrale nucleare este securitatea nucleara, aceasta fiind garantul tuturor celorlalte rezultate, reducerea de costuri intr-o astfel de activitate nu poate aduce atingere acestui principiu.
SNN este un participant la piata, nu poate controla piata si in contextul observarii scaderii preturilor la energie, inca de la momentul inceperii scaderii graduale a preturilor pe piata competitiva, conducerea SNN si-a propus identificarea unor noi oportunitati de business care sa determine o crestere financiara. Diversificarea este singura metoda de crestere financiara, insa aceasta diversificare, pentru a fi avantajoasa pentru SNN, trebuie sa ia in considerare doar acele proiecte care produc sinergii si avantaje economico-financiare, tehnice, de personal pe termen mediu si lung si care per total sa creeze valoare adaugata si avantaj competitiv. Astfel de oportunitati de diversificare sunt destul de reduse pe piata din Romania. SNN a initiat in 2014 procesul de analiza privind oportunitatea achizitionarii unei parti din activele Enel in Romania. Din pacate, Enel a renuntat la vanzarea activelor sale din Romania.
In prezent, SNN este in proces de analiza a utilizarii licentei de furnizare. Daca concluziile analizei spun ca utilizarea acestei licente va produce efecte financiare pozitive semnificative pentru SNN, atunci compania va initia demersurile de utilizare a acestei licente.
6. Ce pret la energie sa urmarim pe OPCOM, ca avem pret mediu si pret mediu ponderat pe PZU, apoi avem aceleasi categorii de preturi pe piata centralizata pt contracte bilaterale, unde si aici exista PCCB-LE, PCCB-NC, cu dubla negociere.
Pretul care trebuie urmarit pentru comparatii este pretul mediu ponderat de pe piata contractelor bilaterale (PCCB) pentru contractele cu furnizare in banda (cu excludere a tranzactiilor de gol si varf).
PZU este o piata puternic volatila din cauza vanzarii energiei regenerabile la preturi reduse, piata pe care SNN incearca sa vanda cat mai putin din productia sa tocmai din cauza acestei volatilitatii si a faptului ca SNN, prin specificul productiei, este un producator in banda, iar in contextul unui exces de oferta fata de cerere SNN nu isi poate ajusta activitatea.
7. Care este opinia dvs in cee ace priveste impozitul pe cladiri, cum se aplica, cat de mare este raportat la cel pe constructii speciale si ce documente putem consulta in sensul acesta?
Incepand cu anul 2016, noul Cod Fiscal nu mai excepteaza de la definitia unei cladiri, unitatile nuclearoelectrice. Astfel, in anul 2014 si respectiv in anul 2015, in baza Codului fiscal aplicabil la acea data, societatea a datorat impozit pe constructii pentru cele doua centrale nuclearoelectrice.
Incepand cu anul 2016, deoarece exceptia de la definitia unei cladiri nu mai este aplicabila unei centrale nuclearoelectrice, determina obligatia pentru Societate de plata a impozitului pe cladiri nerezidentiale apartinand persoanelor juridice, pentru cele doua unitati nuclearoelectrice, catre Consiliul Local Cernavoda. In acelasi timp, fiind datorat impozit pe cladiri, nu se va mai datora impozit pe constructii in anul 2016 aferent celor doua unitati nuclearoelectrice.
Spre deosebire de impozitul pe constructii, prevazut a fi eliminat incepand cu anul 2017, impozitul pe cladiri se va datora de catre Societate si in viitor, in lipsa reintroducerii exceptiei de la definitia unei cladiri a centralelor nuclearoelectrice, alaturi de centralele hidroelectrice si termoelectrice, exceptie prevazuta in vechiul Cod Fiscal.
In acest context, SNN sustine reintroducerea exceptiei de la definitia unei cladiri si implicit eliminarea taxei pe cladiri aferenta celor doua unitati nucleare. Impozitul pe cladirile nerezidentiale apartinand persoanelor juridice se stabileste in cota intre 0,2% – 1,5% din valoarea impozabila a cladirilor. Pentru anul 2016, Consiliul Local Cernavoda a stabilit cota impozitului pe cladiri nerezidentiale detinute de persoane juridice la 0,5% din valoarea impozabila.
8. De ce SNN intarzie sa anunte propunerile de dividende in fiecare an ?
SNN nu intarzie sa anunte propunerile de dividente. Publicarea informatiilor aferente se realizeaza cu respectarea legislatiei pietei de capital , acestea fiind comunicate simultan cu raportul anual al administratorilor si situatiile financiare aferente anului trecut.
Informatiile pot fi accesate incepand cu data de 25.03.2016, ora 18:30 in sectiunea “Relatii cu investitirii/Informatii despre AGA/AGA din 25 aprilie 2016”.
9. Care considerati ca sunt motivele pentru care actiunea SNN se afla in scadere inca de la listare? Ce solutii exista?
Listarea SNN pe piata de capital a fost facuta intr-un moment in care pretul energiei pe piata competitiva era unul mult mai mare, iar cresterea pe termen mediu a avut in vedere acel pret de piata coroborat cu calendarul de liberalizare a pietei, in anul 2013, SNN vanzand 50% din productie pe piata reglementata. Impactului scaderii pretului la energie i s-au adaugat modificari de natura fiscala (inexiste si neanticipate la momentul listarii), ca de exemplu taxa pe constructii speciale. Pe fondul acestor factori majori, care nu depind de control managerial decat in masura solicitarii repetate a conducerii SNN de a elimina acesti factori, profitul SNN a scazut. Masurile de control al costurilor la care se adauga si o strategie de vanzari foarte bine adaptata la noul context de piata au determinat o crestere a profitului in 2015 fata de anul 2014, dar diferentele majore de pret din piata si impactul fiscal nu permit realizarea din nou a profitului istoric din 2013.
Prin capacitatea instalata, compania nu poate produce mai mult 1400MWh, singura solutie ramand identificarea unor solutii complementare de crestere financiara, aspect la care compania lucreaza constant.
10. De ce CNE Cernavoda nu mai cumpara uraniu de la CNU? Stim ca exista un pret de 475lei/kg UO2 stabilit, de unde cumparati uraniul acum, cat costa si care este pretul pe care-l oferise CNU pentru anul acesta?
SN Nuclearelectrica SA a incheiat in anul 2014 un contract de furnizare de pulbere sinterizabila de UO2 cu Compania Nationala a Uraniului (“CNU”) pentru o perioada de 36 de luni la un pret de 475 lei/kg UO2, pret ce putea fi ajustat cel mult o data la 12 luni, prin negociere, in situatii justificate, incheindu-se in acest sens acte aditionale la contract cu acordul partilor. CNU a livrat, conform contractului, UO2 la pretul negociat de 475 lei/kg UO2 o perioada de aproximativ 2 ani. In luna noiembrie 2015, CNU a notificat SNN ca nu mai poate realiza livrarea de UO2 la pretul negociat si agreat cu SNN de 475 lei/kg si a pus in vederea SNN ca nu va realiza livrarea efectiva de UO2 aferenta lunii decembrie 2015.
Din punct de vedere economico-financiar, pretul ofertat de CNU este mult peste pretul de piata si cu 76% mai mare decat pretul agreat prin contract intre SNN si CNU in anul 2014, fiind imposibil de sustinut financiar de SNN. Acceptarea acestei majorari semnificative de pret, coroborat cu faptul ca in anul 2016 productia de energie a SNN va fi mai mica din cauza opririi planificate extinse a Unitatii 1 CNE Cernavoda si cu pretul energiei pe piata competitiva, ar conduce la vanzarea productiei SNN sub costul de productie si chiar la inregistrarea de pierderi financiare. De asemenea, SNN este o companie listata pe piata de capital, care respecta legislatia aplicabila, o astfel de majorare neputand fi justificata financiar si legal in acest context.
Din perspectiva respectarii principiului eficientei utilizarii fondurilor publice, acceptarea unei cresteri de pret de asemenea amploare intr-un contract de furnizare, fara argumente economice solide (cresterea aferenta conversiei de la U3O8 la UO2 comunicata de CNU a fost intr-un interval de o luna de 228%, crestere care nu a putut fi justificata de CNU), ar reprezenta o incalcare clara a acestui principiu.
Mai mult, SNN si CNU sunt entitati aflate in controlul comun al Ministerului Energiei, asadar tranzactiile intre cele doua parti sunt tranzactii cu parti afiliate, tranzactii pe care SNN, in calitate de companie listata este obligata sa le raporteze. In aceasta situatie, ambele parti trebuie sa faca dovada ca pretul de transfer este un pret de piata cu respectarea prevederilor Codului Fiscal. In cazul in care acest principiu nu este respectat, adica tranzactia se realizeaza la un pret pe care autoritatile fiscale il considera ca fiind mai mare decat pretul pietei, atunci diferenta si taxa pe valoarea adaugata aferenta ar deveni cheltuieli nedeductibile, ingreunand si mai mult situatia SNN.
SNN intelege situatia dificila a CNU, motiv pentru care SNN a abordat cu buna-credinta si disponibilitate negocierile cu CNU, acordand chiar si un termen de remediere si posibilitatea de a incheia un act aditional la contract. Atat argumentele operationale, cat si cele economico-financiare explicate cu buna-credinta de SNN, dar si imperativul de a respecta cadrul legal aplicabil si, implicit, continuarea contractului la un pret justificat agreat de ambele parti, nu au determinat o abordare mai flexibila din partea CNU.
In acest context, contractul s-a reziliat de drept pentru neindeplinirea obligatiei de livrare de catre CNU nici la termenul stabilit in contract, nici la termenul de remediere acordat de SNN. SNN a fost in imposibilitatea legala si financiara de a continua contractul cu CNU, rezilierea operand de drept in baza contractului ca urmare a neindeplinirii obligatiei de livrare de catre CNU. Interesul major al SNN este protejarea, in primul rand, a obiectivelor si intereselor companiei, a continuarii programului de productie cu gestionarea completa a riscurilor aferente, a programelor de investitii pe termen scurt, mediu si lung si a actionarilor sai, cu respectarea intregului cadru legal aplicabil.
11. Cine asigura necesarul de uraniu pentru functionarea centralei si la ce cost?
In prezent, SNN are asigurat necesarul de UO2 pentru functionare in conditii normale. Conform clauzelor din contract, SNN nu poate dezvalui fara acordul Cameco pretul ofertat, dar acesta este foarte aproape de pretul din contractul initial cu CNU, fiind asadar un pret de piata.
Contractul incheiat cu Cameco Inc implica livrarea a 120 t de pulbere de UO2 pe o perioada de doar 6 luni, aproximativ necesarul de materie prima pentru jumatate de an.
In situatia evidenta a refuzului de furnizare de materie prima de catre CNU, si in lipsa achizitiei de pulbere de UO2 de la celalalt furnizor calificat, SNN nu poate opri productia asteptand ca furnizorul local sa oferteze un pret care sa nu incalce principiul legal al eficientei utilizarii fondurilor publice si mai mult decat atat sa fie un pret de piata, avand in vedere ca tranzactiile intre afiliati trebuie sa se desfasoare la preturi de piata.
Astfel, diferenta de pret pentru necesarul aferent unui singur an ar fi fost de 80 milioane de lei, iar comparatia cu rezultatul brut bugetat pentru anul 2015 de 54 milioane de lei, ar fi condus implicit la o pierdere semnificativa provenita de la un singur furnizor.
Noi, membrii Investors Club, avem urmatoarea intalnire joi, 31 martie, de la ora 18:45, la Grand Hotel Continental, sala Grigorescu. Alaturi de noi vor fi: Mihai Nichisoiu, Global Macro Strategist la SSIF Tradeville, Caius Rapana, Adviser to CEO Transgaz si Valentina Dinu, IR Nuclearelectrica.
Mihai Nichisoiu o sa vorbeasca despre oportunitati, dar si riscuri pe pietele globale pe parcursul anului 2016.
Caius Rapanu o sa ne prezinta realizarile operationale, financiare dar si de management ale Transgaz precum si planurile de viitor ale companiei si mai ales de ce ar trebui sa consideram, noi investitorii ca Transgaz este sau ar putea fi componenta importanta a unui portofoliu echilibrat si profitabil. Valentina Dinu, IR SNN, va fi prezenta pentru o sesiune de 15min de Q&A. Daca doriti sa participati, puteti confirma prezenta pe adresa de email: [email protected]
Comentarii