Warren Buffett impreuna cu partenerul sau, Charlie Munger, Vicepreşedinte Berkshire, se asteapta să crească de la an la an capacitatea Berkshire de a genera profituri din activitate. (Bineînţeles, profiturile efective de la un an la altul vor scădea uneori din cauza economiei SUA slabe sau, posibil, din cauza mega-catastrofelor din domeniul asigurărilor). În anumiţi ani, câştigurile normalizate vor fi mici; alteori, vor fi considerabile. Anul trecut a fost un an bun. Iată principalele momente:
Cea mai importantă îmbunătăţire în cadrul Berkshire în 2015 nu a fost de ordin financiar, deşi a dus la profituri mai mari. După o performanţă slabă în 2014, compania feroviară, BNSF, şi-a îmbunătăţit considerabil serviciile oferite clienţilor anul trecut. Pentru a ajunge la acest rezultat, au fost investiti aproximativ 5,8 miliarde de dolari în cheltuieli de capital, de departe o sumă record pentru orice companie feroviară americană şi de aproape trei ori cheltuielile Berkshire anuale cu amortizarea, dar CEO-ul Berkshire considera ca banii au fost cheltuiti cu folos.
BNSF transportă aproximativ 17% din mărfurile interurbane din America (calculate după tone-mile transportate), fie că este vorba de transporturi feroviare, rutiere, aeriene, maritime sau prin conducte fiind una dintre cele şapte companii feroviare mari din America (dintre care două cu sediul în Canada), care transportă cu 45% mai multe tone-mile de mărfuri decât următorul lor competitor. În consecinţă, menţinerea serviciului de primă clasă nu este esenţială numai pentru bunăstarea transportatorilor proprii, ci este importantă şi pentru funcţionarea fără probleme a economiei SUA.
Pentru majoritatea companiilor feroviare americane, anul 2015 a fost o dezamăgire. A scăzut cantitatea totală de tone-mile, iar profiturile au scăzut de asemenea. Cu toate acestea, BNSF şi-a menţinut volumul, iar venitul înainte de impozitare a crescut la o cifră record de 6,8 miliarde de dolari (o creştere de 606 milioane de dolari faţă de 2014).
BNSF este cel mai mare membru al grupului “Powerhouse Five”, care include şi Berkshire Hathaway Energy, Marmon, Lubrizol şi IMC. Împreună, aceste companii – primele cinci cele mai profitabile companii care nu activează în domeniul asigurărilor – au obţinut 13,1 miliarde de dolari în 2015, o creştere cu 650 de milioane de dolari faţă de 2014.
Dintre cele cinci, numai Berkshire Hathaway Energy care avea profituri de 393 milioane de dolari la vremea respectivă, era deţinută de catre grup în 2003. Ulterior, au fost achiziţionat trei dintre celelalte patru doar pe bază de numerar. Cu toate acestea, la achiziţia BNSF, au fost achitate aproximativ 70% din costuri în numerar şi, pentru restul, au fost emise acţiuni Berkshire care au crescut numărul de acţiuni în circulaţie cu 6,1%. Cu alte cuvinte, profitul de 12,7 miliarde de dolari în profituri anuale adus Berkshire de către cele cinci companii în intervalul de 12 ani a fost însoţit doar de o scădere minoră. Aceasta îndeplineşte obiectivul holding-lui care nu presupune doar creşterea profiturile, ci şi asigurarea că va creşte valoarea actiunilor.
Buffett le-a transmis actionarilor ca in scrisoarea urmatoare va discuta despre “Powerhouse Six.” Noul membru va fi Precision Castparts Corp. (“PCC”), companie achizitionata în urmă cu o lună pentru mai mult de 32 de milioane de dolari în numerar. PCC se potriveşte perfect cu modelul Berkshire. Sub directorul general Mark Donegan, PCC a devenit principalul furnizor mondial de componente aerospaţiale (majoritatea concepute ca echipamente de origine, deşi piesele de schimb sunt de asemenea importante pentru companie). Realizările lui Mark îi amintesc lui Warren Buffett de realizările extraordinare ale lui Jacob Harpaz la IMC, producătorul nostru israelian remarcabil de unelte de tăiere. Cei doi transformă materii prime comune în produse extraordinare care sunt utilizate de principalii fabricanţi din toată lumea. Fiecare dintre ei este ca un Da Vinci pe domeniul său.
Produsele PCC, livrate adesea prin contracte pe mai mulţi ani, sunt componente cheie pentru aproape toate aeronavele mari. Alte sectoare industriale sunt de asemenea deservite de către cei 30.466 angajaţi ai companiei, care lucrează în 162 de puncte de lucru din 13 ţări. În construirea afacerii sale, Marc a făcut numeroase achiziţii şi va mai face multe altele. Grupul Berkshire asteapta cu nerabdare ca acesta sa contribuie la capitalul holding-ului.
Achiziţia PCC nu ar fi fost posibilă fără informaţiile şi asistenţa lui Todd Combs, care a atras atenţia asupra companiei în urmă cu mai mulţi ani a continuat să informeze atât în legătură cu compania, cât şi cu Mark Donegan. Deşi Todd şi Ted Weschler sunt în principal manageri de investiţii – fiecare dintre ei gestionează aproximativ 9 miliarde de dolari – amândoi sporind valoarea Berkshire cu entuziasm şi pricepere şi în alte moduri. Angajarea celor doi a fost una dintre cele mai bune decizii a lui Warren Bufett, dupa cum el insusi declara.
Companiile mici detinute de Berkshire care nu activează în domeniul asigurărilor au câştigat 5,7 miliarde de dolari anul trecut, în creştere faţă de 5,1 miliarde de dolari în 2014. În cadrul acestui grup, exista o companie care anul trecut a câştigat peste 700 de milioane de dolari, două care au câştigat între 400 şi 700 de milioane de dolari, şapte care au câştigat între 250 de milioane şi 400 de milioane de dolari, şase care au câştigat între 100 şi 250 de milioane de dolari şi unsprezece care au câştigat între 50 şi 100 de milioane de dolari. Această colecţie de companii se va extinde odată cu trecerea anilor, atât în ceea ce priveşte numărul lor, cât şi câştigurile.
Când auziţi vorbindu-se despre infrastructura în declin a Americii, puteţi fi siguri că nu este vorba despre Berkshire. Anul trecut au investit 16 miliarde de dolari în proprietăţi, instalaţii şi echipamente, din care 86% implementaţi în Statele Unite. La sfârşitul fiecărui an, instalaţiile noastre feroviare fizice for fi îmbunătăţite faţă de cele existente în urmă cu 12 luni.
Berkshire Hathaway Energy (“BHE”) are o poveste similară. Această companie a investit 16 miliarde de dolari în energie regenerabilă şi acum deţine 7% din energia eoliană a ţării şi 6% din energia solară. Într-adevăr, cei 4423 de megawaţi de energie eoliană deţinuţi şi exploataţi de către utilităţile reglementate de Berkshire sunt de şase ori mai mari decât utilităţile generate de următorul competitor.
Anul trecut, BHE şi-a luat angajamente majore pentru dezvoltarea viitoare a energiei regenerabile pentru a susţine Conferinţa privind schimbarea climatică de la Paris. Îndeplinirea acestor promisiuni va avea un efect semnificativ atât pentru mediu, cât şi pentru economia Berkshire.
Activitatea uriaşă şi în continuă creştere în domeniul asigurărilor a lui Berkshire a generat din nou un profit al politicii de asigurări în 2015 – asta înseamnă 13 ani la rând – şi a crescut marja. În aceşti ani, marja – bani care nu aparţin grupului, dar care vor fi investiti pentru beneficiul Berkshire – a crescut de la 41 la 88 de milioane de dolari. Deşi nici câştigul şi nici mărimea marjei nu se reflectă în profiturile Berkshire, marja generează venituri considerabile din investiţii datorită activelor detinute.
Între timp, profitul din politica de asigurări a însumat 26 de miliarde de dolari pe o perioada de 13 ani, inclusiv 1,8 miliarde obţinute în 2015. Fără îndoială, cea mai mare avere neconsemnată a Berkshire provine din activitatea sa în domeniul asigurărilor. A fost nevoie de 48 de ani pentru a construi această operaţie multilaterală ce nu poate fi reprodusa.
Warren Buffet le-a transmis actionarilor ca impreuna cu partenerul sau, Charlie, se afla intro continuua cautare de companii noi pe care sa le achizitioneze, dar ca in tot acest timp, principalele sucursale ale grupului fac periodic achiziţii complementare. In ultimul an au fost incheiate 29 de contracte cu un cost total estimat de 634 milioane de dolari. Costul acestor achiziţii a variat între 300.000 şi 143 de milioane de dolari.
Buffett s-a aratat incantat de achizitiile complementare, dacă acestea au un preţ corect si noteaza faptul ca majoritatea propunerilor care i-au fost oferite nu au fost rezonabile. Aceste achiziţii implementează capitalul în operaţii care se încadrează în activităţile existente şi care vor fi administrate de corpul de manageri experţi al Berkshire. Aceasta înseamnă 0 munca suplimentară pentru grup, dar mai multe profituri pentru Berkshire, combinaţie considerata atractivă, de aceea vor fi incheiate zeci de achiziţii suplimentare în următorii ani.
Parteneriatul cu Heinz realizat cu Jorge Paulo Lemann, Alex Behring şi Bernardo Hees a crescut de peste două ori anul trecut prin fuziunea cu Kraft. Înainte de această tranzacţie, grupul detinea aproximativ 53% din Heinz la un cost de 4,25 de miliarde de dolari. In prezent Berkshire detine 25,4 milioane de acţiuni din Kraft Heinz (aproximativ 27%) care au costat 9,8 miliarde de dolari. Noua companie are vânzări anuale de 27 de miliarde de dolari şi poate furniza ketchup sau muştar Heinz pentru hot dogii Oscar Mayer, produşi de Kraft. „Mai luaţi şi o Cola şi veţi savura mâncarea mea preferată, la întâlnirea anuală vom avea Hot dog mobilul Oscar Mayer – veniţi cu copiii’’, le-a transmis Buffett actionarilor sai.
Deşi nu au fost vândute acţiuni Kraft Heinz, „GAAP” (principiile contabile general acceptate) au impus inregistrarea unei actualizari a valorii contabile a investiţiei în urma finalizării fuziunii. Asta înseamnă că holdingul Kraft Heinz rămâne în bilanţul contabil al grupului la o valoare cu multe miliarde peste costuri şi la multe miliarde sub valoarea sa de piaţă, rezultat pe care doar un contabil îl poate aprecia.
Berkshire deţine de asemenea acţiuni ale Kraft Heinz, care aduc anual holding-ului 720 de milioane de dolari şi sunt reportate la 7,7 miliarde de dolari în bilanţul contabil . Cu siguranţă acest holding va fi răscumpărat cu 8,32 miliarde de dolari în iunie (prima dată permisă conform condiţiilor preferate). Acestea fiind veşti bune pentru Kraft Heinz şi veşti proaste pentru Berkshire.
Jorge Paulo şi asociaţii săi sunt considerati de catre Warren Buffett cei mai buni parteneri. „Cu ei împărtăşim pasiunea de a cumpăra, de a construi şi de a deţine companii mari care satisfac nevoile şi dorinţele de bază. Cu toate acestea, parcurgem drumuri diferite în îndeplinirea acestui obiectiv.” a spus Buffett.
Metoda lor, datorită căreia au avut un succes extraordinar, este de a cumpăra companii care oferă oportunitatea de a elimina numeroase costuri inutile şi apoi – foarte repede – de a face mutările pentru a îndeplini sarcinile. Acţiunile cresc considerabil productivitatea, factorul cel mai important în creşterea economică din America în ultimii 240 de ani. Fără un randament mai mare al bunurilor şi serviciilor dorite pe ora de lucru – aşa se măsoară creşterea productivităţii – inevitabil, o economie stagnează. La numeroase companii din America, chiar sunt posibile creşterile majore de productivitate, ceea ce le oferă oportunităţi lui Jorge Paulo şi asociaţilor săi.
Echipa Berkshire râvneste la eficienţă şi ca toata lumea, detestă birocraţia. Cu toate acestea, pentru a îndeplini obiectivele, respecta managementul si strategia fiecarei companii pe care o achizitioneaza, deoarece companii precum PCC sunt conduse de manageri eficienti si atenţi la costuri. După achiziţie, rolul lor este doar de a crea un mediu în care aceşti directori generali – şi, eventual succesorii acestora, care de obiceiurmaresc aceeasi strategie – să-şi poată maximiza atât eficienţa managerială, cât şi plăcerea de a-şi desfăşura activitatea. Buffett incheie cu un citat suficient de graitor al partenerului sau, Charlie Munger „Dacă vrei să-ti asiguri o viaţă nefericită, ai grijă să te căsătoreşti cu cineva care intenţionează să-şi schimbe comportamentul”).
Cu toate acestea, Berkshire va colabora doar cu partenerii care fac achiziţii „prietenoase”, iar justificarea este urmatoarea: unii directori generali uită că ar trebui să lucreze pentru acţionari, în timp ce alţi manageri sunt extrem de incapabili. În orice caz, poate că administratorii nu văd problema sau sunt pur şi simplu reticenţi la schimbările care se impun. Acesta este momentul când e nevoie de oameni si idei noi.
Berkshire şi-a crescut participaţia anul trecut în fiecare dintre cele „Patru mari” investiţii ale sale – American Express, Coca-Cola, IBM şi Wells Fargo. Au achiziţionat acţiuni suplimentare la IBM (crescându-le participaţia la 8,4% faţă de 7,8% la sfârşitul lui 2014) şi la Wells Fargo (ajungând la 9,8% de la 9,4%). La celelalte două companii, Coca-Cola şi American Express, rascumpararile au crescut procentul de participaţie. Capitalul propriu la Coca-Cola a crescut de la 9,2% la 9,3%, iar participaţia la American Expres a crescut de la 14,8% la 15,6%. Desi aceste achizitii ar putea parea minore, pentru cele patru companii cumulate, fiecare creştere de un punct procentual în participaţie, măreşte partea de profituri anuale a Berkshire cu aproximativ 500 de milioane de dolari.
Aceste patru companii în care s-a investit au activităţi excelente şi sunt conduse de manageri care sunt atât talentaţi, cât şi orientaţi către acţionari. Randamentul acestora cu privire la activele corporale variază de la excelent la uimitor. Berkshire, preferă să deţina o parte minoritara, dar semnificativă, dintr-o companie foarte buna decât să deţina 100% dintr-o companie mediocră. „Este mai bine să detii parţial diamantul Hope decât o întreagă piatră falsă”, a notat Buffett.
Profiturile pe care le reţin companiile din care grupul Berkshire a investit sunt adesea utilizate pentru rascumpararea propriilor actiuni – mutare care creşte cota Berkshire pentru profiturile viitoare fără ca acest lucru sa reprezinte un cost. Veniturile pe care aceste companii le retin reprezinta finantarea unor alte idei de business, afaceri care de obicei se dovedesc a fi avantajoase, asta insemnand că rezultatele cumulate pe acţiune ale acestor companii în care s-a investit vor creşte considerabil în timp. Dacă profiturile chiar se materializează, dividendele pentru Berkshire vor creşte şi, de asemenea, vor creşte şi câştigurile de capital.
Flexibilitatea si disponibilitatea grupului Berkshire în repartizarea capitalului, adica investirea unor sume mari în mod pasiv în companii al caror control nu este detinut de catre Berkshire, oferă un avantaj major in fata companiilor care se limitează la achiziţiile pe care le operează. „Woody Allen explica odată că avantajul de a fi bisexual este acela că îţi dublează şansele de a găsi un partener sâmbătă seara. Într-o manieră similară – bine, nu exact în acelaşi mod – apetitul echipei pentru operarea companiilor sau pentru investiţii pasive dublează şansele de a găsi utilizări rezonabile pentru infuzia nesfârşită de numerar de la Berkshire. Dincolo de asta, faptul că holdingul detine un portofoliu uriaş de titluri de valoare negociabile oferă o mulţime de fonduri care pot fi folosite când li se oferă o achiziţie de proporţii foarte mari.
Fiind un an electoral, candidaţii subliniaza problemele din US(pe care, bineînţeles, doar ei le pot rezolva) Ca urmare a acestor tam-tam negativ, numeroşi americani consideră acum că ai lor copiii lor nu vor trăi la fel de bine ca si ei. Această perspectivă este extrem de greşită. Copiii care se nasc în acum în America sunt cei mai norocoşi din istorie.
PIB-ul Americii pe cap de locuitor este acum de aproximativ 56.000 de dolari. După cum am menţionat anul trecut, asta – în termeni reali – este de şase ori suma din 1930, anul în care m-am născut, un salt mai mare decât orice închipuire a părinţilor mei sau a contemporanilor lor. Cetăţenii americani nu sunt mai inteligenţi în prezent şi nici nu muncesc mai mult decât americanii din 1930. Mai degrabă muncesc mai eficient şi prin urmare produc mai mult. Cu siguranţă că această tendinţă atotputernică va continua: magia economică a Americii rămâne bine-mersi.” Warren Buffett
Unii comentatori deplâng creşterea curentă anuală de 2% din PIB – şi cu siguranta toata lumea isi doreste o crestere mai mare. Facand nişte calcule simple cu ajutorul mult regretatei cifre de 2%, vom se observa această rată oferă nişte câştiguri surprinzătoare.
Populaţia Americii creşte cu aproximativ 0,8% pe an (0,5% din naşteri minus decesele şi 0,3% din migrarea netă). Astfel, 2% din creşterea generală produce aproximativ 1,2% din creşterea pe cap de locuitor. Poate că nu pare impresionant. Dar într-o singură generaţie, să zicem, de 25 de ani, rata creşterii duce la un câştig de 34,4% din PIB-ul real pe cap de locuitor. (Efectele capitalizării produc excesul asupra procentului care ar rezulta prin simpla înmulţire a lui 25 cu 1,2%). În schimb, acel câştig de 34% va produce o creştere uluitoare de 19.000 de dolari în PIB real pe cap de locuitor pentru generaţia următoare. Dacă aceasta ar fi distribuită în mod egal, câştigul ar fi de 76.000 de dolari anual pentru o familie de patru membri. Politicienii de azi nu trebuie să verse lacrimi pentru copiii de mâine.
„Într-adevăr, majoritatea copiilor din zilele noastre o duc bine. Toate familiile din cartierul meu cu clasă socială medie plus se bucură de un standard de viaţă mai bun decât cel la care a ajuns John D. Rockefeller Sr. în momentul naşterii mele. Averea sa incomparabilă nu putea cumpăra ceea ce acum luăm de bun, indiferent că vorbim – ca să numim doar câteva, domeniul transporturilor, al divertismentului, al comunicaţiilor sau al serviciilor medicale. Desigur că Rockefeller era puternic şi celebru; cu toate acestea, nu putea să trăiască la fel de bine ca vecinii mei.
Câştigurile care vor trebuie împărţite cu generaţia următoare vor fi cu mult mai mari decât cele de azi, cum anume vor fi împărţite, rămâne de vazut. La fel ca acum, vor exista lupte pentru un randament crescut al bunurilor şi serviciilor între oamenii productivi şi între pensionari, între cei sănătoşi şi infirmi, între investitori şi muncitori şi, în special, între cei cu talente care sunt bine văzuţi şi între americanii harnici şi decenţi cărora le lipsesc competenţele apreciate in piaţă. Astfel de conflicte au fost dintotdeauna printre noi – şi vor continua la nesfârşit. Câmpul de luptă va fi congresul; armele vor fi banii şi voturile. Lobby-urile vor rămâne în continuă creştere.
Cu toate acestea, vestea cea bună este că până şi membrii taberei „perdanţilor” se vor bucura cu siguranţă – cum ar şi trebui – de mult mai multe bunuri şi servicii în viitor decât s-au bucurat în trecut. Calitatea prosperităţii loc va creşte de asemenea considerabil. Nimic nu rivalizează cu sistemul pieţei în producerea lucrurilor pe care şi le doresc oamenii – nici măcar în livrarea lucrurilor pe care oamenii încă nu ştiu că şi le doresc. Când erau tineri, părinţii mei nu-şi puteau închipui un televizor şi nici eu, la 50 de ani nu credeam că am nevoie de un computer personal. Când oamenii au văzut ce pot face, ambele produse le-au revoluţionat rapid viaţa. Acum petrec zece ore pe săptămână jucând bridge online. Şi, în timp ce scriu această scrisoare „căutarea” este nepreţuită pentru mine. (Cu toate acestea, nu sunt pregătit pentru Tinder).
Timp de 240 de ani a fost o greşeală enormă să pariezi împotriva Americii şi nu este momentul să începem acum. Găina cu ouă de aur a Americii în ceea ce priveşte comerţul şi inovaţia va continua să facă ouă tot mai multe şi tot mai mari. Sunt promisiuni că asigurările sociale din America vor fi onorate şi poate că vor fi şi mai generoase. Şi da, copiii Americii vor trăi mai bine decât părinţii lor.” Warren Buffett
Ţinând cont de aceste împrejurări favorabile, Berkshire (şi, sa să fim siguri, multe dintre celelalte companii) cel mai probabil vor prospera. Managerii care ne vor urma mie şi lui Charlie vor creşte valoarea intrinsecă pe acţiune a Berkshire respectând planul nostru simplu de:
- îmbunătăţirea constantă a capacităţii de a genera profituri din activitate ale numeroaselor noastre sucursale;
- creşterea câştigurilor prin achiziţii complementare;
- beneficii de pe urma creşterii companiilor în care investim;
- rascumpararea acţiunilor Berkshire când acestea sunt disponibile la un discount semnificativ faţă de valoarea intrinsecă;
- ocazional, o achiziţie mare. Şi conducerea va încerca să maximizeze rezultatele pentru dvs. prin emiterea, dacă o va face, de acţiuni Berkshire”, a spus Buffett in incheierea capitolului dedicat detalierii activitatii Berkshire Hathway in anul 2015.
Sursa: http://berkshirehathaway.com/letters/2015ltr.pdf
Comentarii